Delta Dunarii, in superlative si curiozitati

Cu cele peste 5.000 de specii de plante si animale, Delta Dunarii este a treia zona din lume in ceea ce priveste biodiversitatea, dupa Bariera de Corali, (Australia), si Arhipelagul Galapagos, (Ecuador).

 

Singura delta din lume declarata rezervatie a biosferei, parte a Retelei internationale UNESCO, constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii, cu cele 30 de tipuri de ecosisteme si circa 5.380 de specii inventariate pana in prezent, 284 dintre specii, conform Institutului National Delta Dunarii, fiind noi pentru Romania, iar alte 39 fiind noi pentru stiinta.

 

In Delta Dunarii se intalneste cea mai mica densitate a populatiei din Romania, un locuitor la 30 de hectare, 87% din locuitorii ei fiind romani, 10% – rusi lipoveni, 2% ucraineni, iar 1% – alte etnii. In plus, singurul oras din Delta Dunarii, Sulina, care are port atat la Dunare, cat si la Marea Neagra, este urbea situata la cea mai joasa altitudine din Romania si este totodata cel mai insorit teritoriu al Romaniei. Stufarisurile ocupa 1.750 kilometri patrati, iar Delta Dunarii este cea mai mare suprafata compacta de stufaris de pe glob.

 

Plante carnivore

Printre curiozitatile Deltei, un loc aparte il ocupa cele doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda. Otratelul de balta, planta care nu este fixata de fundul apei, pluteste si doar floarea sa galbena se ridica la suprafata apei. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare de capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un capac. Daca un animal mic, insecta in special, se afla in apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se inchide rapid si victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este digerata de planta. Cu ajutorul capcanelor sale, otratelul de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi. Saculetii au insa si un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele capcanelor intepenesc, lasand apa sa patrunda in interior. Planta devine mai grea, se scufunda si astfel semintele vor ajunge la fundul apei, unde vor putea sa reziste in cursul iernii. Aldrovanda are frunzele asezate doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile acestora sunt prevazute cu spini, astfel ca, atunci cand o insecta atinge perii sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid si prind victima ca intr-o cusca. Aceste specii de plante si-au dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista perioade cand concentratiile de azot si fosfor sunt prea mici, astfel ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le prind.

 

Articol integral în România Liberă

Articol din categoria Revista presei
Comentează

Leave a Reply

LiviuMihaiu.ro
Cooperativa Delta Dunării
Cumpără un tricou, o șapcă sau o pălărie și transmite un mesaj: Salvați Dunărea și Delta !