Prezentare generală

În Parcul Natural Văcărești sunt prezente specii din mai multe grupe (mamifere, păsări, reptile și amfibieni, faună piscicolă, insecte), reprezentând alături de speciile floristice un ecosistem format din mai multe componente, aflat în stare de echilibru natural.

 

Păsările sunt cele mai bine reprezentate din cadrul faunei mari, aici găsindu-și excelent loc de hrănire, odihnă și cuibărire.

 

Au fost observate până în prezent 94 specii, pentru toate conservarea fiind prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române.

 

Codobatura galbenă – Motacilla flava

Este o pasăre migratoare, care revine în ţară în luna martie și este uşor de recunoscut după mişcările verticale ale cozii. Penajul este de culoare predominant galben, iar ciocul şi picioarele sunt de culoare neagră. Are o lungime de aproximativ 17 cm şi o anvergură a aripilor de 24-27 cm. Habitatul este lângă râuri sau bălţi, în locuri bogate cu insecte. Îşi construieşte cuibul camuflat în vegetația de pe pământ.

 Codobatura galbena

 

Inclusă în legea ariilor naturale protejate și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Corcodel cu gât negru – Podiceps nigricollis

Corcodelul este o pasăre de apă care cuibăreşte adesea în colonii de păsări mixte. Au penajul negru, însă ce le deosebeşte este culoarea cărămizie a ochilor şi penajul galben evidenţiat în jurul ochilor. Lungimea corpului ajunge până la 34 cm, iar anvergura aripilor până la 55-60 cm. Se hrăneşte cu peşte prin scufundare, insecte şi moluşte. Cuibul şi-l contruieşte pe vegetaţia plutitoare.

 Corcodel cu gat negru, lisita, corcodel mic

 

Inclus în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Erete vânăt – Circus cyaaneus

Eretele prezintă un accentuat dimorfism sexual, masculul având un penaj cenuşiu iar femela brun. Este o pasăre carnivoră, hrana de bază fiind reprezentată de mamifere mici. Habitatul  eretei este reprezentat de pajişti, dar şi de terenuri mlăştinoase. Eretele îşi construieşte cuibul în vegetaţia de pe uscat.

 

Erete vanat

 

Inclus în legea ariilor naturale protejate și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Fâsa de pădure – Anthus trivialis

Pasăre migratoare, care iernează în Africa, iar vara îşi are habitatul în zona pădurilor şi la şes, unde vegetaţia este densă. Este o pasăre asemănătoare vrabiei, cu corpul suplu și lungimea de 15-17 cm. Penajul este reprezentat de culori maronii şi această specie nu prezintă  dimorfism sexual. Îşi construieşte cuibul pe sol, iar hrana este reprezentată de nevertebrate mici, insecte, moluşte, seminţe.

 

Fasa de padure

 

Inclusă în Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR)

 

Lăcar mare- Acrocephalus arundinaceus

Este o pasăre migratoare şi cântătoare, răspândită în regiunile mlăştinoase cu lacuri şi bălţi, bogate în vegetaţie (stuf, tufişuri, ierburi înalte). Corpul ei are o lungime de maxim 21 cm şi un penaj de culoare brun roşcată. Cuibăreşte în stufăriş şi iarna migrează în Africa şi Asia de Sud-Est. Adesea stă la vedere, pe fire de trestie, în special atunci când cântă la răsăritul soarelui.

 

Lacar mare

 

Specie inclusă în Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale, în Convenția de la Bonn privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Lăcar mic- Acrocephalus schoenobaenus

Pasăre comună în stufărişuri, în mlaştini sau în alte tipuri de vegetaţie deasă de-a lungul malurilor lacurilor sau râurilor. Partea superioară a corpului este puternic striată. Adesea cântă în miez de noapte, lăcarul de stuf preferând amurgul şi zorile. În timpul zilei, execută un zbor scurt, deasupra stufului, aproape vertical, însoţit de cântec.

 

Lacar mic

 

Specie inclusă în Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale, în Convenția de la Bonn privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Lebăda de vară – Cygnus olor

Se adună în grupuri mari, unde au loc deseori lupte teritoriale violente, în care masculii dominanţi îndepărtează intruşii prin “alunecări” pe apă şi salturi, bătând apa cu ajutorul aripilor. Cântăreşte în medie 8-12 kg. Prezintă un penaj alb, coada relativ lungă şi ascuţită la vârf. Cuibărește îndeosebi în bălţile Deltei Dunării, unde îşi instalează cuibul în stufărişurile nepătrunse sau pe plaurul vechi, fixat.

 

Lebada de vara

 

Specie inclusă în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform

Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Mărăcinar mare- Saxicola rubetra

Pasăre cântătoare de talie mică, 13-14 cm, penajul are culori diverse precum brun pe partea dorsală, alb pe piept  şi galben în zona guşei. Masculul cântă de pe un țăruș sau o creangă mai înaltă pentru a atrage femela. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Locurile preferate de pasăre sunt pășunile umede, regiunile de câmpie, turbăriile şi regiunile pustii. Hrana mărăcinarului constă în insecte, larve, viermi, melci, păianjeni și fructe de pe tufișuri.

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Specie inclusă în Convenția de la Berna și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Piţigoi de stuf – Panurus biarmicus

Este o pasăre cântătoare de dimensiuni reduse, care prezintă dimorfism sexual reprezentat de o mustață neagră, îndreptată în jos la mascul, iar la femelă este absentă. Ușor de recunoscut datorită coloritului crem și brun deschis și a cozii lungi. Foarte activ, se cațără pe trestii cu mișcări săltărețe. Zbor slab, cu bătăi rapide de aripi, la joasă înălțime pe deasupra stufărișului. Totuși, toamna pot fi văzuți ridicându-se în zbor la înălțime, în stoluri mari.

 

Pitigoi de stuf

 

Specie inclusă în legea ariilor naturale protejate, în Convenția de la Berna și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Raţa mare – Anas platyrhynchos

Este cea mai răspândită specie de raţă de pe teritoriul ţării. Are o lungime de aproximativ 56 cm şi o anvergură a aripilor de 92-98 cm. Cuibăreşte în stufărişuri, pe plauri, în scorburi de copaci, unde femela depune începând cu luna aprilie 8 -14 ouă de culoare verzuie. Habitatul este reprezentat de zone bogate în stuf, zone umede care să îi asigure adăpost şi hrană. Iarna, poate fi întâlnită frecvent pe râurile interioare care nu îngheaţă sau se retrag la malul mării cum este cazul celor din Delta Dunării. În iernile grele migrează spre sud.

 

Rata mare

 

Specie inclusă în legea ariilor naturale protejate și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Raţa mică- Anas creca

Este cea mai mică specie de raţă prezentă în ţară. Raţa mică preferă zonele mlăştinoase, bogate în vegetaţie, zone în care îşi poate găsi hrana cu uşurinţă. Această specie de raţă prezintă dimorfism sexual, masculul având un colorit cenuşiu-plumburiu, cu capul maroniu şi o linie verzuie în dreptul ochilor. Penele de pe aripi au o culoare verde cu reflexii metalice.

 

Rata mica

 

Specie inclusă în legea ariilor naturale protejate și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Raţa roşie – Aythya nyroca

Este o specie de raţă considerată vulnerabilă în momentul de faţă la nivel mondial. S-a constatat o reducere a populaţiei de păsări cu aprox. 90%, fapt datorat factorilor antropici (distrugerea zonelor umede, lipsa măsurilor de conservare). Masculul prezintă un penaj de culoare castaniu închis cu abdomenul alb și coada maronie, iar femela are un colorit mai şters. Cuibul este construit pe sol aproape de apă sau în zone cu stufăriş. Raţa roşie se hrăneşte cu insecte acvatice şi în mare proporţie cu materie vegetală (seminţe şi plante acvatice).

 

Rata rosie

 

Specie inclusă în legea ariilor naturale protejate, în Cartea roșie a vertebratelor din România și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Șoimul rândunelelor – Falco subbuteo

Şoimul rândunelelor este o pasăre răpitoare de zi, ageră şi puternică. Are partea superioară a ciocului curbată în jos. Prind, de obicei, insectele mari din zbor şi se folosesc de manevre complexe şi de viteze mari pentru a prinde păsări de talie mică. Penajul nu diferă în funcţie de sex, el fiind de o culoare brună şi albă, cu penele din jurul picioarelor de o culoare roşiatică. Nu au cuib propriu, folosesc cuiburi părăsite.

 

Soimul randunelelor

 

Specie inclusă în legea ariilor naturale protejate, în Convenția de la Berna și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

 

Stârc pitic – Ixobrychus minutus

Habitatul stârcului pitic este reprezentat de zone umede acoperite cu stufărișuri și păpuriș, pe la margini de bălți, lacuri, lagune costiere. Ajungând la o anvergură de 40-58 cm, este cea mai mică specie de stârc a Europei. Culoarea generală a penajului este ruginie, cu pieptul cu striații albe. Se hrănește cu insecte, de la gândaci la lăcuste și libelule, păianjeni, nevertebrate acvatice, amfibieni (broaște, mormoloci, tritoni) și pești de mici dimensiuni. Cuibărește în Europa Centrală și de Sud, Africa, Madagascar, Asia de vest și de sud.

 

Starc pitic

 

Specie inclusă în legea ariilor naturale protejate, în Convenția de la Berna și în lista păsărilor a căror conservare este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române (SOR).

LiviuMihaiu.ro
Cooperativa Delta Dunării
Cumpără un tricou, o șapcă sau o pălărie și transmite un mesaj: Salvați Dunărea și Delta !