Salvati Delta

Vinul clasic din struguri, in stare proaspata, obtinut imediat dupa transformarea sa din must, are o serie de calitati curative deosebite de vinul vechi, dar si de sucul de struguri. La 20-30 de zile dupa fermentatia alcoolica a sucului de struguri se formeaza compusi organici relativ instabili chimic, iar efectul lor asupra organismului se datoreaza atat unor structuri derivate din unii levo-aminoacizi, levo-glucoze, ct si unor taninuri din coaja de strugure rosu. Astfel, sporesc capacitatea detoxifianta a ficatului, dar si eliminarea rapida a substantelor toxice prin urina si transpiratie.

Tulburelul ntareste ficatul Vinul proaspat si chiar cel inca in usoara fermentatie, numit popular tulburel, contine 14 specii de substante zaharidice cu rol in stimularea metabolismului celulei hepatice, acestea crescand capacitatea de oxigenare din celulele ficatului cu 80%. Efectul consta in inlocuirea temporara a glucozei din celulele hepatice cu urme de zaharuri levogire din vinul proaspat. Celula va functiona temporar mult mai eficace, n special cnd este vorba de procese de anihilare chimica si degradare a unor substante toxice prezente in organism. Ficatul are posibilitatea maririi eficientei de transformare a unor substante toxice in substante inofensive sau chiar utile. Astfel, o parte din otravurile patrunse in organism prin alimentatie sau respiratie sunt mai rapid anihilate, fara a ajunge sa modifice sau sa afecteze functionarea sau structura unor celule sau organe. Recent s-a demonstrat ca aceste zaharuri din vinul foarte proaspat au capacitatea de a reduce cu 80-90% capacitatea distructiva a alcoolului continut de acelasi vin si cu 20-30% efectul toxic al alcoolilor secundari din alte bauturi. Acelasi vin proaspat poate creste cu 30-40% efectul de detoxifiere pentru substantele care contin compusi cu azot, toxici, prezenti mai ales in mezelurile si carnurile rosii conservate. Cercetarile recente din domeniul biochimic arata ca un consum zilnic de maximum 150 ml vin proaspat poate scadea cu 20-25% efectul substantelor toxice rezultate in urma pregatirii termice, in ulei, a carnii. Exista un efect pozitiv si in cazul unei alimentatii bogate in colesterol. Astfel, fragmentele de aminoacizi din vinul proaspat pot creste cu 50-60% viteza de metabolizare si de eliminare a colesterolului din circulatie prin mecanisme hepatice.

Opreste patrunderea toxinelor in creier Studiile neurobiologilor arata ca unele structuri de tip aminoacid prezente in vinul proaspat scad riscul patrunderii unor substante otravitoare in sistemul nervos. Acesti aminoacizi se fixeaza pe membranele (foitele) ce filtreaza intrarea substantelor hranitoare din snge in lichidul cefalo-rahidian, cel care hraneste sistemul nervos si nu vor mai permite decat patrunderea substantelor cunoscute de catre creier. Tototdata, fac ca neuronul, celula de baza a creierului, sa nu admita apropierea unor otravuri, iar organismul ia masuri concrete de eliminare a substantei toxice, distrugandu-le sau conducandu-le, prin snge, la ficat. Ultimele date ale cercetatorilor enologi arata ca vinul cu o vechime de una-doua luni creste viteza de eliminare a toxinelor prin urina, iar o mare parte din substantele toxice rezultate din bucataria proprie a organismului sunt conduse mai rapid catre ficat sau eliminate prin glandele sudoripare. Numai 70 ml de vin proaspat, consumat zilnic, timp de 40 de zile, creste cu 20-25% viteza de eliminare a toxinelor prin urina si transpiratie. PRECAUTII: Este absolut necesar ca o cura de vin proaspat sa fie considerata un tratament medical si sa nu se atinga niciodata limita de obtinere a starii de ameteala, cu dificultate de pronuntie verbala sau dezechilibre.

Reguli ale terapiei cu vin proaspat pentru detoxifiere:

1.Este foarte important ca vinul sa aiba o vechime de minimum trei saptamni dupa formarea mustului si maximum 10 saptamni, indiferent de soiul strugurilor. In cazul adaugarii de fermenti, coloranti, zahar sau alte ingrediente, efectul detoxifiant poate fi total anulat. 2.Bea 50 ml vin proaspat la 5-10 minute dupa masa de prnz. 3.Cu 10-15 minute inainte de cina, bea numai 20-30 ml dintr-o inghititura, eliminnd absorbtia rapida a alcoolului in mucoasa bucala. 4.La 4-5 minute dupa terminarea cinei, bea 80-120 ml si in niciun caz mai mult de 200 ml de vin proaspat, fara apa, sifon su apa minerala. Este foarte important sa calculezi in asa fel inct dupa ce iei cina si bei vinul sa dormi cel putin o ora si cel mult doua ore si jumatate. 5.Nu consuma alte bauturi alcoolizate dupa ce ai baut paharelul de dupa cina. Exista posibilitatea combinarii unor alcooli secundari cu acei compusi labili chimic care reprezinta atuul terapeutic al vinului proaspat. 6.Evita ca in timpul curei cu vin proaspat sa consumi ciocolata, cacao, ceai verde sau negru, cu doua-trei ore inainte de culcare. 7.Este de preferat sa bei acelasi tip de vin proaspat pe toata durata curei, care trebuie sa dureze cel putin 21 de zile.

Antropologia considera ca trecerea speciei noastre de la conditia de animal la cea de om a fost marcata de acel pas evolutiv al gndirii, care a condus la ntelegerea mortii. Copilul, chiar si cel de vrsta mica, este capabil sa nteleaga fenomenul mortii ca o despartire ireversibila. nsa el are n prezent o reactivitate afectiva mai ridicata dect acum 100 de ani. Din acest motiv, psihologia moderna considera ca micutilor cu vrsta sub 7 ani trebuie sa li se prezinte moartea ntr-un mod mai blnd, pentru evitarea socurilor psihice, care-i pot marca pe viata.

Lamuri pentru varsta copilului Copilul mai mic ntlneste n basme cuvntul moarte, deseori n termeni putin expliciti sau foarte duri. Adora sa creada n cele spuse n basme si trece cu usurinta peste ideea de moarte, care de regula apare ca o rapunere n lupta sau ca o pedeapsa pentru cei rai, fara a fi extrem de interesat de amanunte. Dar el trebuie sa afle ca moartea exista si n lumea reala. Trecerea usoara, blnda, de la a-i vorbi despre ce s-a ntmplat n basm catre ce nseamna moarte este metoda ideala. n mintea lui trebuie sa persiste fantasticul din basm, atunci cnd i vei spune ca si oamenii din viata reala mor, la fel ca zmeul sau lupul. Dupa ce a aflat acest adevar, destul de dur pentru unii copii, trebuie sa fii extrem de atent la reactia lui, la expresie, mimica. Observa daca pare foarte ngrijorat sau daca e nepasator ori distant. Explica-i n limbajul lui ca, atunci cnd cineva moare, la fel ca zmeul rapus, trupul sau nu mai are valoare, nu se mai poate misca, dar sufletul nu moare si trece ntr-o alta lume, asemenea celei din basme. Este foarte bine sa nteleaga ca moartea e ca un fel de boala n care trupul celui mort nu mai aude, nu mai simte, nu-i e frig, nu mai poate merge, vorbi sau ntelege ce se ntmpla. Vorbeste-i apoi de suflet, care este nemuritor si poarta cu el gndurile, vorbele ca si nainte de moarte. Spune-i ca ramne cum a fost ntotdeauna, mai ales daca persoana care a murit nu a gresit prea mult fata de parinti si prieteni. Atentie, insa! E recomandat sa nu-i creezi o prea mare siguranta ca dincolo de moarte e bine! Asta i poate oferi uneori foarte mult curaj, de rau augur, sau nepasare n fata unor eventuale riscuri, fara a mai vorbi de cei extrem de curiosi, care ar putea ncerca sa vada cum e lumea cealalta. E bine sa stie ca viata e frumoasa si trebuie traita.

Ce i spui si ce nu 1. Moartea nu nseamna o despartire definitiva Nu trebuie sa creada nicio clipa ca persoana care moare se face oale si ulcele si gata. Micutul nu accepta fatalitatea si n niciun caz o despartire fulgeratoare de cineva drag, fie om, fie animal. Trebuie sa i se spuna ca sufletul poate auzi si vedea ce facem, doar ca nu ne poate vorbi. Spune-i n asa fel nct sa nu-l sperii, mai ales daca stie ce nseamna o fantoma sau un strigoi.

2. Moartea nu trebuie sa ne ntristeze Este recomandat sa nteleaga ca tristetea, regretul legate de cel care a plecat nu ar trebui sa existe, pentru ca dincolo de moarte el sau ea este bine. Oricum, nu este indicat ca un copil sub sase ani sa participe la o ceremonie de nmormntare; ar fi bine sa fie supravegheat pentru a nu vedea astfel de imagini din ntmplare, nici macar la televizor.

3. Moartea nu este o pedeapsa Exista conceptii conform carora moartea este, n unele cazuri, mai ales la tineri, o pedeapsa de la Dumnezeu. Copilul nu trebuie sa auda niciodata un astfel de lucru. Dar daca se ntmpla, trebuie sa-i explicam ca unii oameni gresesc. Daca va crede ca poate fi astfel pedepsit fie va deveni foarte nencrezator n tot ceea ce face, fie va capata o nevroza obsesiva vizavi de moarte, fie se va teme de ideea de Dumnezeu, un pericol pentru credinta adevarata. Orice copil care crede ca persoana iubita i-a fost rapita de Dumnezeu printr-o pedeapsa injusta poate deveni uneori un luptator mpotriva credintei, a crestinismului, ignornd voit cele 10 porunci. Nu mai trebuie sa detaliem ce s-ar ntmpla cu un astfel de copil, daca are un IQ ridicat si o usoara tendinta infractionala.

4. Moartea nu vine doar la batrnete Trebuie sa-i explicam ca, dupa foarte multi ani, cei mai batrni trec dincolo pentru ca stiu destul despre viata asta si pot pleca linistiti. Totusi, trebuie sa stie ca asta e valabil pentru oricine, la orice vrsta, daca Dumnezeu crede ca i va fi mai bine n alta lume. Spune-i ca uneori cei care nu sunt atenti la lucruri periculoase precum priza, focul, soseaua etc. pot merge repede dincolo, unde este bine, dar mamica nu se afla cu ei. Atentie! Nu exagera cu acest aspect al mortii. Ajunge doar o fraza.

ntrebari frecvente

1. Unde mergem dupa moarte? Copilul trebuie sa primeasca un raspuns detaliat despre o lume diferita, undeva n cer, lnga ngerii buni. Evita distinctia ntre Rai si Iad. Oricum despre Iad trebuie sa-i vorbesti ca despre o legenda.

2. De ce mor oamenii? Copilul trebuie sa stie ca oamenii mor din cauze foarte diferite. Poti spune ca unii mor pentru ca nu stiu cum sa se fereasca de boli grave, altii pentru ca sunt foarte curajosi si ncearca sa faca lucruri foarte grele, fara sa se pregateasca ndeajuns. Vorbeste-i despre cei care urca pe cel mai nalt munte fara sa stie ca vin avalanse primavara. Explica-i ca altii mor pentru ca nu au ascultat ce le-au spus parintii despre accidente. Evita lucrurile care-l pot speria foarte mult, cum ar fi oprirea inimii sau boli care nu se vindeca, fara a mai vorbi de moartea naturala, de batrnete, care l poate deprima foarte mult.

3. Eu voi muri vreodata? Raspunsul este NU! Copilul de vrsta mica trebuie mintit atunci cnd pune direct aceasta ntrebare. Spune-i ca el poate trai vesnic, dar pentru asta trebuie sa fie atent la tot ce face si sa ia n considerare tot ce nvata de la parinti si apoi de la scoala. Mai trziu i poti spune ca n curnd se va descoperi un elixir al tineretii justificnd raspunsul tau, pe care-l poate lua ca o minciuna.

4. Tu si tati veti muri vreodata? Trebuie sa primeasca un raspuns foarte concret la aceasta ntrebare. Totusi, este bine sa-i spuneti amndoi ca asta se va ntmpla peste multi ani, n orice caz foarte trziu, cnd el va fi deja batrn. Lasa-l sa creada ca puteti sa nu muriti niciodata daca se va descoperi ceva care sa ofere tinerete vesnica.

De retinut: 1. Orice discutie despre acest subiect nu trebuie purtata pe un ton grav si cu o atitudine trista. 2. Nu-i trezi foarte mult interesul pentru lumea de apoi. 3. Evita sa-l faci sa creada ca moartea e inevitabila si neasteptata pentru toti. 4. Nu exagera n a-i vorbi despre moarte prin prisma soartei, dorintei Cerului sau ghinionului. Nu exagera nici n a da vina numai pe greselile celui trecut n nefiinta. Fii confuz si lasa-l sa nteleaga totul singur cnd va mai creste. 5. Explica-i ca luarea vietii unii om, crima, este cu adevarat un act murdar, care duce tot catre moarte.Trauma descoperirii fenomenului mortii ca o pierdere misterioasa definitiva este deosebit de puternica

La nceput, micutul este fascinat de deslusirea ntelesului cuvntului scris. Acest entuziasm poate sa dispara uneori foarte repede n cazul n care cititul este impus sau asociat cu unele temeri sau aspecte neplacute. Iata care sunt cauzele principale ale repulsiei pentru lectura.

Un chin apasator Cititul presupune o activitate cerebrala intensa, att la copii, ct si la adulti. La copii nsa, efortul psihic este incomparabil mai mare, din doua motive: cititul se face la nceput litera cu litera si apoi pe silabe, lucru care implica un efort de 20-30 de ori mai mare n comparatie cu cititul prin survolarea sau fotografierea cuvntului. Caile nervoase necesare procesului complex de citit sunt nca nematurizate, oblignd creierul la un efort urias. Ca urmare, chiar si daca micutul citeste cu foarte mare placere, cnd depaseste un anume grad de solicitare nervoasa va resimti o oboseala apasatoare, care provoaca la copii o senzatie de presiune asupra capului extrem de neplacuta. Asocierea cititului cu senzatia cauzata de oboseala poate duce, n cele mai dese cazuri, la repulsie pentru lectura. Aceasta poate sa apara n ciuda apetitului initial pentru citit si are un rol de autoprotectie a creierului mpotriva suprasolicitarii. Cercetatorii au descoperit ca exista si un suport biochimic. Odata cu atingerea pragului critic de solicitare a asa-zisilor centri de interpretare prin citit, n creier se descarca unele substante, aminele, care produc o reactie negativa pentru oricare act al decodificarii sunetelor sau literelor. Astfel, micutului, chiar daca nu mai citeste n mod excesiv, la primele ncercari de a citi i apare o senzatie neplacuta, determinata de aminele repulsiei.

Nu-l obliga! Stim foarte bine ca majoritatea copiilor tind sa respinga lucrurile impuse si cu precadere pe cele impuse de adulti. Aceeasi reactie negativa normala, care are rolul de conservare si prefigurare a personalitatii apare atunci cnd i se impune o activitate dificila, care presupune efort, asa cum este pentru el cititul. Insistenta parintilor de a-l convinge sa citeasca si mai ales impunerea acestei activitati printr-o atitudine mai dura l fac sa reactioneze negativ. Astfel, n unele cazuri apare repulsia inconstienta sau subconstienta pentru a citi, ca un mecanism natural de protectie a modelului propriu de formare a personalitatii. Uneori e vorba si de o reala opozitie constienta de a citi, ca gest de protest, deseori mascat de justificari precum stari de rau sau boala. Cercetarile efectuate de belgieni au aratat ca peste 85% din copiii obligati de parinti sa citeasca au capatat n timp repulsie fata de aceasta activitate.

Teama de scoala Pentru copil, scoala este vazuta rareori ca un lucru placut sau atragator. De multe ori, el asociaza teama fata de impunatoarea si arida institutie cu lectura. Asocierea senzatiei de teama provocata de scoala cu cititul creste mult riscul ca acesta sa capete o adevarata repulsie pentru lectura.

Inamicul timpului de joaca Jocul este o activitate extrem de importanta, necesara si foarte utila pentru dezvoltarea normala a copilului. nlocuirea aproape totala a placerii de a se juca prin obligatia de a citi duce foarte frecvent la repulsia fata de lectura. Aceasta nu este doar consecinta reactiei inconstiente de protest infantil, ci si o rezultanta a unor dereglari nervoase cauzate de lipsa activitatii de joc n favoarea unui efort psihic intens.

Probleme patologice Repulsia de a citi poate aparea, nsa foarte rar, si n unele cazuri de tulburari psihice, cu simptomele fobiei, n care discutam despre frica bolnavicioasa fata de ceva anume, n realitate inofensiv. Astfel, au fost descrise mai multe forme de fobie, adica repulsie patologica fata de anumite aspecte ntlnite n procesul de citire: 1. Neofobia este teama de nou, de oricare eveniment sau actiune care nu seamana cu cele foarte bine cunoscute pna ntr-un anume moment. Se manifesta n general prin comportament retras, incapacitate de adaptare, dar si repulsie pentru citit. 2. Semantofobia este teama de a analiza ntelesul complex al unor fraze sau chiar cuvinte. Este o forma de tip schizofrenoid a tulburarilor afective care duce n 80% din cazuri la frica de a citit pentru ca nu cumva sa afle ceva care i poate provoca neplacere. 3. Semiofobia este fobia de a privi sau interpreta semne grafice, litere, simboluri. Apare la debutul unor schizofrenii. 4. Bibliofobia este fobia fata de carti, generata de teama schizofrenoida de colile de hrtie, care par o amenintare din cauza marginilor taioase. n toate aceste cazuri este nevoie obligatoriu de un consult psihiatric si psihologic complex.

Sfaturi pentru parinti 1. Ai grija sa nu citeasca mult dupa ce da semne clare de oboseala. 2. Este obligatoriu ca, la vrste mici, copilul sa faca pauze de cel putin doua-trei minute la fiecare 12-15 minute. 3. Nu-i impune lectura atunci cnd este indispus, somnoros sau cu chef de joaca. 4. n niciun caz nu-i ntrerupe un joc n plina desfasurare pentru a-l obliga sa citeasca. 5. Fa n asa fel nct sa-i sugerezi lectura dupa ce s-a plicitisit de joc. 6. Cauta-i lecturi accesibile pentru vrsta sa, cu litere de dimensiuni mai mari, care sa nu-l oboseasca foarte mult. 7. ncearca sa ncepi o lectura placuta citindu-i tu si trezindu-i interesul pentru a o termina singur. 8. Recompenseaza-l cu o atitudine prietenoasa si afectiva de cte ori ti povesteste ce a citit. 9. Nu-i oferi o reactie conditionata la citit prin oferirea unor recompense imediate, materiale. Copilul poate asocia cititul cu scopul obtinerii imediate a recompensei, iar interesul pentru text dispare. 10. Explica-i toate cuvintele noi dintr-o carte pe care doreste sa o citeasca. 11. Ai grija ca televizorul sau calculatorul sa nu-l capteze n mod deosebit.Cum apare repulsia pentru cititExista situatii n care, din cauza unei atitudini gresite a parintilor, copilul poate capata o adevarata repulsie pentru lectura

Testele preferintelor pentru culori, aplicate de psihologia moderna, se bazeaza pe nenumarate cercetari legate de impactul culorilor asupra laturii afectiv-emotionale. Studiile recente efectuate de Institutul de psiho-diagnoza medicala din Lucerna (Elvetia) au dovedit o relevanta mai mare a rezultatelor testarilor efectuate asupra copiilor. Aceasta ne poate ajuta pe noi, parintii, sa adoptam o atitudine diferita fata de micuti pentru a-i ajuta sa elimine unele defecte, dar si sa invete sa-si exploateze calitatile. Majoritatea testelor culorilor de tip Luscher concepute pentru copii ofera rezultatele cu erori de maximum 10-12%. In cazul aplicarii corecte a testului, erorile pot fi reduse pana la 3%. Testul propus vizeaza, in mod special, unele calitati necesare pentru o evolutie psihologica favorabila adaptarii sociale si dezvoltarii intelectuale compatibile cu succesul intr-o viitoare cariera.

Reguli pentru aplicarea corecta a testului

1. Micutul trebuie sa fie realxat, atentia sa nefiind atrasa de joaca sau altceva. 2. Foamea, oboseala sau chiar caldura excesiva pot modifica rezultatele testarii. 3. In preajma micutului testat nu trebuie sa existe culori vii si mai ales nuante de rosu. 4. Intrebarile din test puse de parinte trebuie sa fie pronuntate clar, dar pe un ton normal, cu o atitudine zmbitoare. 5. Inainte de a incepe sa-i pui intrebari, explica-i ce vrei sa stii tu pentru ca esti curios. 6. Daca nu intelege intrebarea, repet-o de maximum doua-trei ori, incercnd sa n-o reformulezi sau sa-i dai exemple. Daca nu-ti da un raspuns in 20 de secunde, nici dupa a treia incercare, pune-i acea intrebare la sfrsit, reformulata, apoi revino imediat cu intrebarea initiala.

TEST: 1. Ce culoare ai dori sa vezi atunci cnd adormi? a. albastru b. verde c. galben d. rosu

2. Dar cnd te trezesti din somn? a. rosu b. portocaliu c. galben d. alb

3. Care din urmatoarele culori crezi ca e cea mai urta? a. negru b. maron c. gri d. culoarea fierului

4. Ce culoare ai vrea sa visezi? a. rosu b. verde c. portocaliu d. albastru

5. Ce culoare se potriveste unui copil care plnge? a. rosu ca focul b. albastru c. rosu ca sngele d. verde

6. Dar care rde? a. roz b. bleu c. portocaliu d. galben

7. Ce culoare i s-ar potrivi unui tatic care-si bate copilul? a. negru b. gri c. maron d. rosu inchis

8. Daca focul nu ar fi rosu, ce culoare ai vrea sa aiba? a. albastru b. verde c. portocaliu d. alb

9.Ai vrea sa ninga cu fulgi de zapada de alta culoare? a. galbeni b. albastri c. rosii d. nu

10. Ce culoare crezi ca trebuie sa aiba bomboanele dulci? a. rosii b. portocalii c. verzui d. rozalii

11. Dar cele foarte amare? a. negre b. maron c. verzi d. albastru

12. Ce culoare iti inspira mirosul de otet? a. rosu b. roz c. albastru d. bleu-maron

13. Dar mirosul de spirt? a. albastru b. rosu c. verde d. galben

14. Cu ce culoare ai desena o casuta care ar urma sa fie numai a ta? a. rosie b. verde c. portocaliu d. albastru

15. Care din urmatoarele obiecte le-ai desena cu culoarea verde? a. sulita b. lumnare c. ac d. bec

16. Dar rosie? a. furculita b. lingura c. cutit d. farfurie

17. Daca frunzele copacilor nu ar fi verzi, cum ai vrea sa fie colorate? a. rosii b. portocalii c. galbene d. verzi

18. Cu ce culoare nu ai vrea sa te imbraci niciodata? a. roz b. maron c. bleu d. gri

19. Daca nu ai avea creion de culoare rosie, dar nici de culoare galbena, cu ce culoare ai desena soarele? a. albastru b. bleu c. verde d. roz

20. Ce culoare se potriveste mai bine cu culoarea neagra? a. rosu b. verde c. alb d. bleu

21. Dar cu culoarea alba? a. rosu b. verde c. alb d. bleu

Interpretare:

Majoritatea A Este tipul rational, usor adaptabil Micutul tau are o capacitate foarte mare de mobilizare a gndirii, fiind capabil de ratiuni complexe, in special pe modele de tip matematic. Are un IQ peste medie, o inteligenta rece, care-i permite intelegerea foarte usoara a realitatii, uneori chiar prin modele abstracte. Are o capacitate de adaptare sociala innascuta, avnd dezvoltat simtul comunicarii. In sens negativ, latura afectiv emotionala este ceva mai slab dezvoltata, sentimentele sale nefiind foarte profunde dect pentru mamica. Sansa cea mai mare de realizare profesionala o are in domeniul juridic si cel al afacerilor.

Majoritatea B Este rational, dar mai greu adaptabil Modelul de structurare a gndirii este predominant rational. Viteza de asociere a datelor favorizeaza o intelegere rapida a realitatii si determina un IQ mediu spre ridicat. Prin exersarea gndirii si jocuri care-i stimuleaza perspicacitatea, micutul isi poate dezvolta foarte rapid inteligenta. Memoria trebuie insa exersata, mai ales la vrstele de 5-6 ani, prin exercitii recomandate de psihologi. In cele mai dese cazuri, micutul isi dezvolta ceva mai lent capacitatea de comunicare si limbajul. Acestea pot conduce la aparitia unor temeri legate de stabilirea unor relatii de prietenie cu alti micuti. Aceasta tendinta poate persista si la viitorul adolescent sau chiar adult. Pentru a elimina aceasta problema, ajuta-l sa-si gaseasca mai multi prieteni de joaca pe placul sau. Tipologia micutului tau este compatibila cu profesia de cercetator.

Majoritatea C Este adaptabil si are o intuitie dezvoltata Micutul tau are o inteligenta aparte, construita mai ales pe modelul reactiilor intuitive. Are o latura afectiv-emotionala bine dezvoltata, echilibrata, cu un IQ ce depaseste deseori media, iar dezvoltarea inteligentei sale depinde direct de diversitatea de jocuri oferite de tine, precum si de contactul afectiv. Are o memorie buna, insa aceasta trebuie sa fie exersata permanent la vrsta scolara. In viitor, poate avea mari sansa sa-si indeplineasca orice vis si sa reuseasca in orice domeniu va alege.

Majoritatea D Are intuitie, dar nu se adapteaza prea usor IQul micutului tau este ridicat, rareori la limita medie. Este vorba despre o tipologie caracterizata printr-o gndire lenta, dar foarte profunda. Este capabil sa analizeze evenimentele foarte profund, fiind atras mai ales de intelegerea esentei lucrurilor. De obicei este emotic si timid, iar profesia cea mai potrivita pentru el ar fi legata de arta, inclinatie pe care o poseda din nastere.Culorile indica sansele reusitei in viata a micutuluiCopiii care au un anumit tipar de reactii psihice prefera diferite nuante de culori. Daca il rogi pe micut sa aleaga o culoare, fara sa o vada, dar care este asociata cu o actiune, ii poti descoperi o serie de calitati sau defecte

Strategic Intelligence a dus la aparitia serviciilor secrete in Statele Unite, insa aceasta idee nu a fost agreata imediat de autoritatile de la Washington, ci numai dupa consolidarea Uniunii Sovietice ca mare putere internationala. Serviciile secrete (strategic intelligence) ar constitui una dintre cheile securitatii statului american, scria Sherman Kent.

Drumul pana la aparitia CIA

Din cele mai vechi timpuri, liderii au inteles necesitatea unor astfel de servicii, astfel incat, in antichitate, cartaginezii si fenicienii aveau specialisti care trebuiau sa stie ce se intampla de partea cealalta a dealului, adica sa cunoasca numarul carelor de lupta ale vecinului si spre ce directie se indreapta. In Statele Unite, serviciile secrete de genul CIA se aflau, in secolul al XIX-lea, sub comanda armatei. Agentiile civile au aparut pentru prima data in perioada Razboiului de secesiune, cand Alan Pinkerton a condus Pinkerton Agency, ocupandu-se doar de arestarea spionilor. La sfarsitul razboiului, s-a considerat ca Alan Pinkerton si-a incheiat misiunea, iar agentia condusa de el a fost desfiintata. Urmatoarea incercare de infiintare a unei agentii civile a avut loc in perioada Primului Razboi Mondial. Astfel, American Black Chamber, condusa de Herbert Yardly, a functionat din 1917 pana in 1929, iar misiunea sa era sa descifreze mesajele diplomatice straine. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost creat Biroul pentru Servicii Strategice, considerat astazi predecesorul CIA, insa la sfarsitul razboiului presedintele Harry Truman a desfiintat agentia deoarece ii mirosea a politie secreta. Inceputul Razboiului Rece si consolidarea Uniunii Sovietice ca mare putere mondiala l-au facut pe presedintele Harry Truman sa reconsidere ideea infiintarii agentiilor civile de servicii secrete. iar in 1947 a creat, prin Legea Securitatii Nationale (National Security Act) Central Intelligence Agency (CIA).

Sunt eficiente serviciile secrete?

Analistii internationali considera ca buna organizare a serviciilor secrete presupune existenta unor buni profesionisti, cu un inalt grad de calificare in fiecare domeniu. Richard Bissel, director de operatiuni clandestine la CIA, declara, spre sfarsitul anilor 60, ca practic, spionajul a deceptionat. Concluzia generala este ca impotriva blocului sovietic sau impotriva societatilor complexe spionajul nu e o sursa primordiala de informare. Intr-adevar, in unele cazuri, serviciile secrete americane au functionat conform asteptarilor, dar in alte situatii au fost luate pe neasteptate de evolutia lucrurilor. Gasim un bun exemplu in acest sens in cazul inabusirii revoltei din Ungaria din 1956 si a celei din Cehoslovacia, din 1968, cand oamenii de stat americani au fost avertizati de intrarea in forta a armatei sovietice Un al doilea exemplu in acest sens este informatia aparuta in 1960, conform careia Israelul construia un reactor nuclear, camuflat intr-o fabrica de textile. In luna decembrie a acelui an, un avion american de recunoastere a survolat zona unde israelienii anuntasera ca intentionau sa construiasca un obiectiv economic. Dupa examinare, expertii CIA au conchis ca acolo se construia un obiectiv nuclear. Acest incident a demonstrat ca americanii puteau oricand scapa de sub control situatia extrem de nesigura din Orientul Mijlociu. Un al doilea moment bun al CIA poate fi considerat acela al descoperirii rachetelor amplasate de rusi in Cuba comunista.

Bile negre pentru CIA

Exista numeroase cazuri cand agentii secreti americani au fost depasiti de evolutia situatiei. Americanii dispun de tehnologii moderne pentru dirijarea comunicatiilor si localizarea punctelor de pornire, dar mesajele nu pot fi intotdeauna decifrate din cauza codurilor impenetrabile. Astfel, in anii 60, rusii construiau performantul avion MiG-21. Serviciile secrete israeliene aflasera de existenta lui si au reusit sa procure pentru tara lor cateva astfel de aparate, un atu extrem de important pentru aviatia Israelului. Iar toate acestea se intamplau cand americanii cunosteau foarte putine lucruri despre acest avion, in ciuda eforturilor facute de CIA. Jenant poate fi considerat si cazul ambasadei americane la Moscova. In 1982, sovieticii au amplasat dispozitive de ascultare in noua cladire a Ambasadei SUA. Cand imobilul a fost terminat, diplomatii americani au refuzat sa-l ocupe, convinsi ca KGB l-a umplut cu dispozitive de ascultare. Specialistii CIA si FBI in probleme tehnice au cercetat indelung cladirea, nu au gasit nimic si au afirmat, foarte siguri pe ei, ca locul nu prezinta niciun pericol de spionaj. Astfel, cladirea ambasadei, care i-a costat pe americani foarte multi bani, a ramas nefolosita, diplomatii refuzand in continuare sa o ocupe. In decembrie 1991, presedintele Serviciului Interrepublican de Securitate, succesorul KGB-ului, l-a primit in cabinetul sau pe ambasadorul american la Moscova, Robert Strauss, si i-a predat, spre marea uimire a acestuia din urma, schema amplasarii tuturor dispozitivelor de ascultare amplasate in ambasada americana in urma cu zece ani. In continuare, oamenii de stat americani nu au fost avertizati asupra caderii Cortinei de Fier la finele anului 1989, iar atunci cand Mihail Gorbaciov a pus capat Razboiului Rece, americanii se intrebau cat de bine stransese informatii CIA si apreciau buna pregatire a serviciilor secrete sovietice.Cui foloseste CIA?Cu aproape jumatate de secol in urma, un profesor de la Universitatea americana Yale a publicat o carte despre importanta pe care ar putea sa o aiba un sistem de servicii secrete pentru securitatea nationala a Statelor Unite.