Se stie de mult despre raul pe care consumul excesiv de zahar in dieta il are asupra sanatatii. Nu atat de mult, insa, de zeci de ani, industria zaharului a manipulat si ascuns documente care dovedesc acest lucru, dupa cum a relevat o ancheta publicata in 2016. Desigur, nu este vorba doar de zaharul rafinat care se adauga in cafea sau infuzii, ci si despre asa-numitul zahar fantoma: un ingredient ascuns – de multe ori in cantitati disproportionate – in multe produse alimentare.
Printre aceste produse putem aminti totul, de la felii de paine si sosuri industriale pana la alte presupuse „sanatoase ”, precum iaurturile usoare, batoanele dietetice si sucuri industriale de fructe. Si bineinteles si bauturi racoritoare: o singura cutie de Coca Cola dubleaza consumul zilnic recomandat de zahar.
Atunci cand dieta include zahar in cantitati mari, creste riscul de a suferi de boli cardiovasculare , exces de greutate si obezitate (in special la copii), hipertensiune arteriala, diabet, probleme bucale si chiar cancer. Acestea sunt cele mai cunoscute efecte negative posibile ale sale.
Cu toate acestea, mai sunt cateva care ar trebui sa fie cunoscute pentru a fi mai clare cu privire la cat de daunator poate fi abuzul acestui element. Sase dintre acele alte posibile consecinte negative sunt enumerate mai jos.
1. Probleme de memorie
Diverse studii din ultimii ani au descoperit o relatie intre consumul excesiv de zahar si problemele de memorie. Deja in 2012, un studiu realizat de oamenii de stiinta de la Universitatea din California Los Angeles a concluzionat ca „o dieta pe termen lung, bogata in fructoza, modifica capacitatea creierului de a invata si a-si aminti informatii”.
Un an mai tarziu, un alt studiu a ajuns la rezultate similare. In acest caz, cercetatorii au precizat ca consumul ridicat de zahar este asociat cu afectarea regiunii creierului hipocampului.
La sfarsitul lunii trecute, intre timp, noi cercetari – efectuate tot in Statele Unite – au coroborat aceste efecte asupra memoriei, in special la adultii care au mancat multe dulciuri in copilarie. In acest caz, ipoteza este legata de modificarile pe care excesul de zahar le genereaza asupra microbiomului intestinal .
Mai exact, prezenta a doua tipuri de bacterii intestinale – favorizate de consumul de zahar – ar ajunge sa provoace modificari in hipocamp . Desi mecanismul prin care zaharul ar provoca deteriorarea hipocampului nu este inca clar, relatia dintre ambele evenimente, pe baza tuturor acestor studii, pare evidenta.
2. Alzheimer
Legatura dintre excesul de zahar si un risc mai mare de Alzheimer este explicata de diabet. Aceasta boala creste sansele de a suferi deficiente cognitive , care pot duce la un anumit tip de dementa. Iar cea mai frecventa dintre aceste demente este Alzheimer, care reprezinta 60%-70% din cazuri.
Si desi posibilele legaturi dintre diabet si Alzheimer „inca nu sunt pe deplin intelese”, potrivit unui document de la Clinica Mayo din Statele Unite, exista specialisti care au mers atat de departe incat au propus ca Alzheimer sa fie considerata o noua forma de diabet. : diabet zaharat tip 3.
Conform acestei viziuni, Alzheimer ar fi un al treilea tip de diabet, dincolo de cele doua cunoscute pana acum. In orice caz, ceea ce pare clar este ca consumul excesiv de zahar de-a lungul vietii este un factor de risc pentru aceasta boala.
3. Anxietate, depresie si alte probleme mentale
Deseori se crede ca consecintele negative ale unei diete dezechilibrate sunt exclusiv fizice sau fiziologice. Cu toate acestea, atunci cand creierul este afectat – asa cum a fost clar in punctele anterioare – pot aparea si probleme legate de sanatatea mintala .
„Persoanele cu tulburari de dispozitie au adesea diete de proasta calitate, sarace in fructe si legume, dar bogate in grasimi si zaharuri ”, noteaza un studiu privind anxietatea legata de dieta, publicat de oamenii de stiinta din Marea Britanie in 2013.
Alti cercetatori din aceeasi tara s-au intrebat daca nu poate exista o „cauzalitate inversa”, adica daca nu se poate ca starea de spirit sa influenteze dieta si nu invers. Raspunsul la care au ajuns a fost nu: nici depresia, nici tulburarile mintale comune nu au prezis schimbari in alimentatie.
In schimb, acelasi studiu (publicat in 2017) a dezvaluit ca barbatii aflati in cea mai mare treime din consumul de alimente dulci sau bauturi dulci aveau – dupa cinci ani – cu 23 % mai multe sanse de a suferi de o tulburare mintala.
4. Probleme ale pielii
Zaharurile din sange, atunci cand se leaga de proteine, efectueaza un proces cunoscut sub numele de glicatie, care are ca rezultat compusi numiti produse finale de glicatie avansata (cunoscuti ca AGE). Acest lucru este natural, dar unul dintre efectele sale este moartea celulara si, prin urmare, imbatranirea .
Daca zaharul este consumat in exces, intregul proces este accelerat, ceea ce face ca ridurile si alte semne ale trecerii timpului sa apara mai repede. Glicatia modifica si calitatea colagenului. Pe langa un numar mai mare de linii faciale, acest lucru contribuie la aparitia pielii mai uscate si mai terne .
In plus, zaharurile favorizeaza inflamatia, iar acest lucru creste riscul de a suferi de afectiuni dermatologice precum acneea si rozaceea, in special la persoanele predispuse la aceste probleme.
5. Dificultate in a satisface foamea
Insulina este un hormon secretat de pancreas, care permite organismului sa foloseasca glucoza ca energie. Daca o persoana mananca prea mult zahar, pancreasul suprasolicita : genereaza cantitati foarte mari de insulina, care nu este doar un factor de risc pentru diabet, ci modifica si reglarea apetitului.
Acest lucru se datoreaza faptului ca hiperinsulinemia – prezenta unei cantitati mai mari decat normal de insulina in sange – intervine in acest proces, alaturi de alti hormoni precum leptina (care inhiba senzatia de foame , adica stimuleaza satietatea) si grelina (care face invers: induce dorinta de a manca).
Prin urmare, zaharurile nu numai ca au efecte negative datorita aportului lor in sine, ci si pentru ca le incurajeaza sa le ingereze in continuare . Ceva care favorizeaza excesul de greutate si obezitatea, cu toate consecintele ei negative, si care are legatura si cu urmatorul, ultimul punct din aceasta lista.
6. Posibila dependenta
Nu exista un consens in randul profesionistilor din domeniul sanatatii cu privire la faptul daca se poate asigura – chiar si in cazurile de consum compulsiv al unui produs – ca exista o dependenta de alimente . Da, pe de alta parte, unele produse, inclusiv cele dulci (si, de asemenea, cele foarte sarate, carbohidrati, grasimi si ultraprocesate), pot fi considerate „potential de dependenta”.
Asta pentru ca consumul de zahar determina creierul sa elibereze dopamina si opioide , substante care sunt activate si atunci cand desfasori alte activitati placute si care creeaza dependenta, de la consumul de droguri pana la sex.
Prin urmare, desi la om nu este confirmat ca se poate vorbi de „dependenta de zahar”, comportamentele pe care acest produs le genereaza in anumite ocazii il plaseaza si el intr-un loc de risc.