Alegerile europene din 2019 au inregistrat cea mai mare prezenta la vot din 1994, determinata de o crestere a participarii tinerilor. Dar care sunt prioritatile tinerilor inaintea alegerilor din acest an si cum ii poate implica UE?
„Aud adesea ca nu am suficienta experienta. Dar acum am 25 de ani si aveti un numar de europarlamentari care sunt aici de mai mult timp decat m-am nascut eu. Cred ca pentru mine este o nebunie”, a declarat pentru Euronews cea mai tanara europarlamentara din Europa, Kira Marie Peter-Hansen.
Peter-Hansen este membru al Verzilor – Alianta Libera Europeana. Ea a fost aleasa la 21 de ani la alegerile europarlamentare din 2019.
Politicianul danez este unul dintre cei 720 de europarlamentari care vor candida la alegerile din iunie si unul dintre cei sase parlamentari europeni cu varsta sub 30 de ani.
Cel mai tanar europarlamentar din Europa
Peter-Hansen este obisnuita sa faca fata criticilor pentru lipsa ei de experienta.
„Daca vrei evolutii in politica, desigur, este bine sa ai experienta si cunostinte istorice, dar poate ca exista un punct in care poti incepe sa te gandesti, daca altcineva ar avea sansa de a face diferenta?”, afirma Peter -Hansen.
Desi partidul ei a sustinut varsta ei frageda, Peter-Hansen insista ca partidele de pe intregul spectru sunt din ce in ce mai placute fata de candidatii tineri, „Partidul Verzilor are candidati tineri, dar la celalalt capat al spectrului, partidele de extrema dreapta au si politicieni tineri. ,” ea spune.
Statele europene stabilesc varsta la care candidatii pot candida pentru a deveni europarlamentari.
Pragul variaza in Europa, in 16 state membre candidatii trebuie sa aiba cel putin 18 ani pentru a candida. In Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Irlanda, Lituania, Letonia, Polonia si Slovacia candidatii trebuie sa aiba 21 de ani.
In Romania, candidatii trebuie sa aiba 23 de ani, in timp ce pragul este de 25 de ani in Italia si Grecia.
Ce vor tinerii europeni?
In ciuda lipsei de tineri politicieni in Parlamentul European, perspectiva angajamentului tinerilor pentru alegerile din 2024 pare plina de speranta.
Alegerile europene din 2019 au inregistrat cea mai mare prezenta la vot din 1994, determinata de o crestere a participarii tinerilor, asa cum a subliniat un sondaj Eurobarometru.
Anul trecut, Young European Federalists (JEF) a lansat un sondaj de masa pentru a determina care sunt preocuparile cheie ale tinerilor europeni. Peste 1,5 milioane de voturi au fost depuse de europeni cu varsta cuprinsa intre 18-35 de ani.
„Reforma institutiilor, economie si abordarea crizei climatice au fost pe primul loc”, a declarat Christelle Savall, presedintele JEF pentru Euronews.
Cu toate acestea, atunci cand se rezuma la propuneri de politica mai concrete, unele masuri au fost mai dezbinatoare.
„Limitarea transportului aerian a fost o mare decalaj. O alta mare diviziune s-a invartit in jurul federalismului, daca ar trebui sa acordam mai multe puteri Uniunii Europene pentru lucrurile in care trebuie sa ne scoatem resursele, impotriva nationalismului si a unei Europe mai suverane.”
Campania de scadere a varstei de vot la 16 ani
Pe langa stabilirea varstei candidatilor, statele membre determina varsta de vot a cetatenilor pentru alegerile pentru Parlamentul European.
Varsta de vot este stabilita pentru 16 ani in Austria, Germania, Malta si Belgia, 17 ani pentru Grecia si 18 ani pentru restul Europei.
Forumul European al Tineretului – una dintre cele mai mari platforme din lume pentru organizatii de tineret – se lupta pentru a reduce varsta de vot la 16 ani de peste un deceniu.
„Credem cu adevarat ca odata ce ai 16 ani, ai atat de multe responsabilitati ca tanar, ca adolescent poti munci, platesti impozite”, afirma Rares Voicu, membru al Consiliului de Administratie al Forumului European al Tineretului.