Uneori, problemele sunt specifice, precum o schimbare de oras sau un conflict, care ne pune in nevoia de a crea o noua retea de socializare, de a extinde cea pe care o avem deja sau de a repara relatii. In alte cazuri, dificultatile sunt mai durabile si ar putea indica necesitatea de a lucra la modul in care ne relationam cu ceilalti: lipsa de abilitati sociale, timiditate, fobie sociala…
In acest articol, va vom propune cateva strategii care ne pot ajuta sa avem relatii mai sanatoase si mai benefice cu ceilalti. Daca nu aveti prieteni sau doriti sa va extindeti cercul social si sa va faceti noi prieteni, aceasta informatie va intereseaza.
„Cum sa-ti faci prieteni noi” (tinand cont ca ii ai deja)
Daca ai deja prietenii sanatoase si pozitive in viata ta, inseamna ca ai instrumentele necesare pentru a-ti extinde in continuare reteaua sociala. Cu toate acestea, cand ajungem la varsta adulta, aceasta sarcina devine oarecum mai complicata si ar putea fi nevoiti sa revizuim noi modalitati de a o face.
Cand suntem copii sau adolescenti, stabilim in general relatii de prietenie cu alte persoane cu care petrecem mult timp, fie la scoala, in cartier sau intr-o activitate sau sport. Petrecerea atat de mult timp impreuna intareste legaturile si creeaza o intimitate si incredere tot mai mari.
Pe masura ce crestem, circumstantele se schimba si este aproape inevitabil ca relatiile sa fie diferite. Pretentiile vietii de zi cu zi, timpul dedicat muncii, ingrijirii copiilor, treburilor casnice… Petrecerea timpului cu prietenii sau cu persoane cu care am putea stabili o relatie de prietenie devine o sarcina care necesita timp si efort.
In plus, este posibil ca oportunitatile de a construi o noua prietenie sa nu para organice sau naturale . Este posibil ca persoanele cu care am dori sa intarim legaturile sa fie persoane pe care le-am intalnit in medii care nu favorizeaza acel obiectiv, precum munca, o intalnire cu parintii, sala de sport. Ceea ce ne impune sa facem un pas inainte atunci cand propunem planuri suplimentare.
Un alt scenariu in care ne putem regasi cufundati este schimbarea de oras, regasindu-ne intr-un loc nou si fara o retea de sprijin stabilita. Daca, in plus, nu are loc doar o schimbare fizica, ci si o schimbare culturala sau de limba, sarcina de integrare sociala poate deveni o adevarata provocare. In aceste cazuri, este necesar sa se creeze oportunitati de a interactiona cu ceilalti, de a se deplasa in medii care o favorizeaza, fie prin inscrierea la o noua activitate, fie provocand interactiuni cu oamenii obisnuiti.
De asemenea, este posibil sa avem deja prieteni, dar sa ne aflam intr-un moment vital in care apreciem ca acesti prieteni nu ne ofera ceea ce avem nevoie . Dupa cum am mentionat mai devreme, relatiile, ca si oamenii, se schimba si evolueaza, iar ceea ce odata a fost suficient si adecvat s-ar putea sa nu mai fie asa acum. Poate ca interesele, stilul de viata sau felul de a fi al prietenilor nostri nu mai sunt atat de asemanatoare cu ale noastre. In aceste cazuri, constientizarea situatiei si care sunt neajunsurile, adica lucrurile pe care am avea nevoie de prietenii nostri pentru a ne contribui, este important pentru a putea crea oportunitati de conectare cu oameni care ne pot adauga vietii.
Oricare ar fi motivul, daca simtiti ca trebuie sa va extindeti cercul social, amintiti-va ca acesta este un semn ca sistemul dvs. de motivatie sociala functioneaza corect . Acordati valoare acestei nevoi, nu o minimizati si ajutati-va sa va simtiti mai confortabil si multumit in aceasta fateta a vietii voastre. Mediteaza la ce lucruri ai vrea sa aduca oameni noi in viata ta, ce tip de relatii sau cu ce oameni te simti cel mai confortabil. Nu va asteptati sa fie ceva care tocmai soseste, creati oportunitati de a interactiona cu oameni care va impartasesc interesele, gusturile sau nevoile. Este posibil ca, la inceput, sa para ceva mai fortat sau artificial, asta este normal in orice tip de relatie, te vei simti mai confortabil pe masura ce relatia avanseaza si increderea creste.
Cum sa-ti faci prieteni de la 0
Am vorbit deja despre unele conditii care ne pot determina ocazional sa avem nevoie sa lucram in cercul nostru social, cu toate acestea, exista si alte conditii care ingreuneaza stabilirea de legaturi pe o baza mai lunga.
Daca descoperi ca a-ti face sau a-ti pastra prietenii a fost intotdeauna dificil pentru tine, daca simti ca nu exista relatii intime in viata ta, pot exista aspecte mai de baza ale functionarii sociale la care trebuie sa lucram .
Factori precum timiditatea, introversia sau chiar fobia sociala provoaca un mare disconfort persoanelor care sufera de ei in acest tip de context. Cel mai probabil, persoana va evita orice tip de situatie care impune interactiunea cu ceilalti, avand in vedere marea suferinta traita, care limiteaza excesiv oportunitatile de a stabili legaturi. Este posibil ca, odata ce s-au stabilit legaturile si pe masura ce relatia se consolideaza, persoana sa se simta mai confortabil si sa poata mentine relatia respectiva. Desi reteaua de socializare va fi foarte mica, ceea ce poate duce la probleme de dependenta emotionala.
Cu alte ocazii, vorbim despre o lipsa de abilitati sociale, care poate fi sau nu insotita de anxietate sociala. In aceste cazuri, oamenilor le este greu sa stabileasca legaturi, sa le mentina sau, pur si simplu, legaturile sunt intotdeauna foarte superficiale.
Zona de psihologie care studiaza atasamentul, adica modul in care ne legam cu ceilalti sau cu noi insine, a etichetat asa-numitele Sensibilitati Esentiale sau Sensibilitati Esentiale. Aceste sensibilitati definesc disfunctiile care provin de obicei din invatarea si relatiile noastre cu ingrijitorii nostri primari si ne pot ajuta sa intelegem ce se intampla la baza dificultatilor de relationare. Desi au fost clasificate in continuare, in acest articol vom vorbi despre trei sensibilitati: separare, stima si securitate .
Sensibilitatea la separare se refera la o teama puternica de a fi abandonat, sensibilitatea la stima este legata de credinta de a fi insuficient sau invalid, in timp ce sensibilitatea de securitate are de-a face cu nevoia de a se proteja de ceilalti.ceilalti ne invadeaza sau sunt intruzivi.
Oricare dintre aceste trei sensibilitati poate fi la baza dificultatilor relationale.
Cei cu sensibilitate la separare tind sa stabileasca relatii de mare dependenta, sunt concentrati excesiv pe nevoile celorlalti si isi pierd simtul propriei identitati. Paradoxal, aceasta functionare poate provoca respingere de catre ceilalti, care se trezesc sufocati de relatie.
Frica puternica de a fi abandonat poate veni din experientele in care unul dintre ingrijitorii primari trece brusc de la o relatie foarte apropiata la o separare brusca. Pierderile sau dinamica in care persoana este facuta sa simta ca are nevoie de celalalt pentru a functiona pot fi la baza acestui tip de functionare interpersonala in viata adulta.
In cazul persoanelor cu sensibilitate ridicata la stima, pretuirea propriei valori joaca un rol esential in relatii . Tot ce se intampla in interactiune trece de filtru, ce spune asta despre mine? Persoana are nevoie ca toate opiniile sa fie impartasite si simte un disconfort excesiv in fata criticilor, a dezacordurilor sau a oricarei situatii care ar putea fi considerata gresita, facandu-si prostii sau expunandu-se.
Un mediu de competitivitate intensa sau critica in copilarie poate sta la baza dezvoltarii acestui tip de functionare in viata adulta.
Cu sensibilitatea la securitate, se intampla ca oamenii sa dezvolte bariere si aparari puternice pentru ca altii sa nu se apropie , sustinut in teama ca, daca cineva se apropie, o va face in exces si se va pierde propria identitate. Poate aparea sub forma de izolare sau relatii foarte superficiale, persoana aratand foarte putin din ea insasi. Desi poate parea ca acesti oameni se simt confortabil in singuratate, in realitate se misca intr-o dilema constanta intre a avea nevoie de relatii si a mentine o distanta de siguranta.
Intruziunea ingrijitorilor primari se afla de obicei la baza acestui tip de functionare, dinamica in care ingrijitorul primar ocupa complet spatiul copilului, ia toate deciziile pentru el, judeca fiecare miscare si isi impune propriul punct de vedere, nepermitand copilul sa-si dezvolte propria identitate.
Desi sensibilitatile esentiale stabilesc o tendinta in interactiunile noastre, vestea buna este ca putem invata sa ne raportam diferit la propriile noastre modele . A deveni constienti de ceea ce ne activeaza atunci cand vine vorba de relationare este primul pas pentru a putea face ceva in privinta asta. Din perspectiva atasamentului sigur, scopul este sa putem dezvolta un atasament sigur cu noi insine, in primul rand, si un atasament sigur cu ceilalti. Deveniti constienti si primiti cu blandete ceea ce se activeaza, chiar daca este ceva neplacut, spunandu-ne ceva de genul: „aici este sensibilitatea mea, aici este sistemul meu care incearca sa ma protejeze de ceva care a fost dureros la un moment dat” si fiind capabil sa reaminteasca noi insine ca prezentul este sigur.
In cazul sensibilitatii la separare, securitatea vine din a fi constienti ca, ca adulti, avem instrumente de functionare autonoma pe care nu le aveam in copilarie; ca relatiile adultilor necesita independenta intre membri, cu un echilibru intre acoperirea propriilor nevoi si luarea in considerare a nevoilor celuilalt; ca conflictele sau separarile temporare sunt normale si nu neaparat amenintari la adresa legaturii; ca relatiile se bazeaza pe afectiune fata de ceilalti si pe reciprocitate, si nu pe servilism.
In cazul sensibilitatii fata de stima, securitatea vine din constientizarea faptului ca valoarea este ceva intrinsec, nu supus a ceea ce facem sau avem, ci a ceea ce suntem. Cand ne dam seama ca suntem fiinte valoroase pur si simplu pentru ca suntem ceea ce suntem si incepem sa lucram asupra noastra, sa avem grija de noi insine, sa ne tratam cu bunatate, sa ne ghidam spre imbunatatirea din acceptare, atunci cand devenim cineva iubitor de noi insine, pot relationa cu ceilalti din siguranta.
In cazul sensibilitatii la siguranta, siguranta vine din invatarea sa negociem granitele, gasirea unui echilibru intre a-i lasa pe ceilalti sa intre si a ne permite sa stabilim limite ori de cate ori avem nevoie. Cand nu avem increderea ca vom putea stabili limite, pentru ca in trecut nu am putut, iar ceilalti au fost excesiv de intruzivi cu noi, alegem sa taiem colturi si sa-i tinem pe ceilalti cat mai departe. Antrenarea capacitatii de a stabili limite in mod asertiv ne ofera un sentiment de control si reduce teama de a se apropia de noi.Nu inseamna ca sunt intruzivi si, daca simtim ca sunt, este permis sa ne cerem si sa ne acordam spatiu. .
Idealul este ca poti aprofunda aceste sensibilitati, frici si istoricul atasamentului tau in terapie , pentru a putea deveni constient de modul in care te relationezi si de ce si de a decide cum vrei sa te relationezi cu ceilalti din adevaratul tau sine, lasand in urma Invataturi pe care le-ati ajutat sa va adaptati emotional la circumstantele din acea vreme, dar va impovaresc astazi.
Cum sa castigi prieteni si sa influentezi oamenii. Cartea de autoajutorare care a ajutat multi oameni sa-si faca prieteni.
In 1936, Dale Carnegie si-a publicat cartea „Cum sa castigi prieteni si sa influentezi oamenii”, adunand numeroase marturii de la oameni care si-au pus in practica sfaturile pentru a se relationa cu ceilalti. Dupa ce au trecut aproape o suta de ani de la publicare, aceasta ramane cea mai cunoscuta carte din acest domeniu.
Aici vom face o scurta compilare a celor mai importante puncte pe care Carnegie le evidentiaza si pe care le imparte in patru zone.
In primul rand, Carnegie expune care sunt, in opinia sa, tehnicile fundamentale de a trata cu ceilalti : evitarea criticarii, condamnarii si plangerii, incercarea de a intelege punctul de vedere al celuilalt si de ce fac ceea ce fac; sa demonstram apreciere sincera si sincera, incercand sa ne dam seama ca ceilalti vor avea intotdeauna ceva ce putem admira in ei si ca acest lucru ne poate beneficia daca stim sa-l apreciem, la fel cum ne poate dauna daca il percepem ca pe o amenintare la adresa valorii noastre ; Trezirea unei dorinte in celalalt, incercarea de a-l incuraja sa se simta motivat, in loc sa incercam sa-l facem pe celalalt sa ia in considerare dorintele noastre, va obtine o modalitate mult mai reusita de a ajunge la o intelegere.
In al doilea rand, Carnegie ne vorbeste despre cateva modalitati care ne pot ajuta sa-i multumim pe ceilalti : sa fim interesati sincer de ceilalti (preocuparile, problemele, interesele lor…) si sa demonstram in mod deschis acest interes; exprima placerea fata de celalalt nu doar cu limbajul nostru verbal, ci si cu cel non-verbal, ceva la fel de simplu ca a da un zambet sincer; Incercarea de a-si aminti numele oamenilor si de a le adresa pe nume este ceva care, in mod inconstient, genereaza un sentiment de placere in ceilalti si arata interes si apreciere; fii un bun ascultator si incurajeaza-l pe celalalt sa vorbeasca prin intrebari, fiind sincer interesat de raspunsuri, in loc sa monopolizezi conversatia vorbind despre ceea ce ne priveste; petreceti timp vorbind despre subiecte care il intereseaza pe celalalt, incurajandu-l pe celalalt sa se simta confortabil si motivat cu conversatia; fa-l pe celalalt sa se simta important intr-un mod sincer, exprimandu-si respectul sau admiratia pentru ceva ce a realizat, pentru ceva ce face sau pentru o calitate pozitiva pe care am observat-o.
In al treilea rand, Carnegie da cateva sfaturi pentru a-i determina pe ceilalti sa se puna in locul nostru si sa ne impartaseasca punctul de vedere: evitati discutiile si confruntarea directa, deoarece acest lucru nu face decat sa devina pe celalalt mai radical in pozitia lor; sa demonstreze respect pentru opiniile altora si sa evite sa-i faca pe altii sa simta ca gresesc; sa ne admitem deschis propriile greseli atunci cand suntem constienti de ele; incepeti conversatia cat mai prietenoasa posibil; incepeti prin a expune argumente sau intrebari cu care celalalt are mai multe sanse sa ne dea un raspuns afirmativ, deoarece acest lucru creste disponibilitatea de a raspunde afirmativ mai tarziu; lasa-l pe celalalt sa se exprime liber si sa-i asculte pana termina, fara sa intrerupa; permiteti celeilalte persoane sa simta ca ideea este a lor; incearca sincer sa intelegi punctul de vedere al celuilalt; aratati simpatie si afectiune fata de ideile si dorintele celeilalte persoane; apel la motivatii nobile in celalalt; dramatizati idei folosind mijloace vizuale; arunca o provocare celuilalt, facand apel la dorinta lor de a se imbunatati.
In al patrulea rand, Carnegie expune cateva chei pentru a fi un lider , adica a-i putea influenta pe altii fara a-i jigni sau a starni resentimente: incepe intotdeauna cu lauda si apreciere sincera; incercati sa atrageti atentia asupra erorilor intr-un mod indirect, de exemplu, folosind o intrebare mai degraba decat o afirmatie; recunoasterea deschisa a propriilor greseli; In loc sa dai ordine, incearca sa-l implici pe celalalt in solutie punand intrebari si oferindu-i celeilalte persoane posibilitatea de a ajunge la solutie; permite celeilalte persoane sa-si salveze prestigiul, daca este posibil in mod public, separand eroarea de persoana si de calitatile acesteia.
Sper ca aceste sfaturi va vor ajuta sa va faceti noi prieteni, dar amintiti-va ca va puteti gasi cel mai bun prieten!