Un proiect coordonat de Ministerul Apelor și Pădurilor împreună cu 18 parteneri internaționali va duce la reconstrucția ecologică a unor zone inundabile ale Dunării, în vederea reducerii riscului de inundații în județele Galați, Brăila și Tulcea. Aceste terenuri au făcut parte din ecosistemul deltaic fiind însă drenate în anii ‘70 pentru extinderea terenului agricol.
Fluviul Dunărea este unul dintre cele mai antropizate cursuri de apă din Europa. Ultimele decenii au redus substanțial zonele naturale (luncile) de-a lungul acestui important curs de apă de care depind 10 țări, prin amenajări agricole (drenare și desecare) sau diverse amenajări industriale și rezidențiale. Aceste modificări au creat presiuni – riscuri de indundație în diverse zone care erau înainte protejate în mod natural. În ultimii 10 ani rata inundațiilor pe Dunăre a crescut îngrijorător, generând pagube semnificative. Soluția constă în crearea unor debușee, practic niște arii care vor fi inundate controlat. Aceste micro-delte artificiale vor fi folosite pentru deversări dar și irigații, pescuit având și un real potențial turistic. În total, Ministerul Apelor și Padurilor ia în calcul 30 de zone de-a lungul Dunarii pentru a fi reumplute cu apă.
“La inceput vor fi proiecte pilot, in zona Dabuleni si in zona Calarasi, urmand ca toata zona, 16% din cursul Dunarii sa fie refacut ca zona umeda” spune Lucia Varga, Ministru Apelor si Padurilor.
Cum pe fostele lacuri ale Luncii Dunării s-au instalat exploatații agricole ca urmare a desecărilor din regimul comunist, proiectul va avansa pe măsură ce proprietarii vor fi despăgubiți. Reconstrucția ecologică va aduce beneficii incontestabile pe termen lung României și comunităților limitrofe (zonele umede sunt cele mai productive ecosisteme). Cu toate acestea, interse divergente au potențialul de a îngreuna procesul. Situația cadastrală incertă și dificultatea de a accepta schimbarea categoriei de utilizare a terenului sunt două dintre cele mai urgente obstacole pe care responsabilii acestui proiect vor trebui să le adreseze cât mai susținut.
Conform ministrului Apelor și Pădurilor, teritorii care ar putea fi incluse în acest proiect au fost identificate în apropierea Bistreţului şi Călăraşiului. Zonarea se va împărți între suprafețele care vor intra în reconstrucție ecologică, terenuri transformate în poldere cu funcționalitate mixtă: pe timp de secetă, vor putea fi cultivate sau ca bazine de stocare a apei și terenuri permanent agricole care vor putea fi alimentate de la cele inundabile. Fondurile alocate acestui proiect se vor împărți astfel: din bugetul de stat se vor acoperi exproprierile iar din fonduri europene, se va stimula dezvoltarea turistică. Un proiect de hotărâre de guvern care să cuprindă această strategie pentru Dunăre va fi elaborat în cel mult o lună, iar primele lucrari vor incepe in 2014.
Despre proiectul DANUBE FLOODRISK
Ca urmare a transpunerii directivei europene 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii, prin intermediul Programului de Cooperare Transnationala Europa de Sud-Est (SEE), Axa Prioritara 2 “Protectia si îmbunatatirea mediului înconjurator”, Domeniul de Interventie “îmbunatatirea unui management integrat al apelor si al prevenirii riscului la inundatii este finantat Proiectul DANUBE FLOOD RISK. Printre obiectivele proiectului se numără realizarea hartilor de risc la inundatii în bazinul Dunarii și reconstrucția ecologică a terenurilor desecate în scop agricol de regimul communist. România participa în cadrul acestui proiect în calitate de Lead Partner în strânsă cooperare cu ICPDR (Comisia pentru Protecţia Fluviului Dunărea) și 19 instituții partenere din 7 state europene (Austria, Italia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Bulgaria).
În afară de instituţii, în cadrul proiectului DANUBE FLOODRISK activează oameni de ştiinţă, ONG-uri şi alţi parteneri care lucrează împreună pentru dezvoltarea unor metodologii de realizarea a hărţilor de risc la inundaţii pentru zonele vulnerabile situate de-a lungul Dunării.
Totul se va concretiza în propuneri de măsuri privind atenuarea inundaţiilor, adaptarea planurilor spaţiale de dezvoltare, tehnici de evaluare pentru dezvoltare economică în zonele inundabile, precum şi creşterea gradului de conştientizare a agenţilor economici, a populaţiei şi a autorităţilor locale privind riscul de inundaţii.
Valoarea totală a proiectului este de 6,32 milioane euro (din care România participă cu 2,1 milioane euro) iar finanţarea se realizează prin intermediului Programului de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (SEE).
Despre Zonele Umede
Zonele umede (întinderi de bălți, mlaștini, turbării, de ape natural sau artificiale, permanente sau temporare) pun la dispoziția oamenilor, în mod gratuit, un număr însemnat de servicii și produse, de exemplu, hrana, întreținerea calității apei prin filtrarea poluanților, controlul inundațiilor, reducerea eroziunii, reținerea carbonului, funcții recreative, culturale și stiintifice iar lista poate continua. Aceste zone sunt ecosisteme foarte productive, iar motorul lor este biodiversitatea. Identitatea, tradițiile și bunăstarea comunităților locale care trăiesc în zonele umede sunt în directă legătură cu calitatea mediului înconjurător.
România are în prezent 12 situri desemnate prin Convenţia Ramsar ca zone umede de importanță internațională, cu o suprafață totală de 923.597 ha, dintre care menționăm: Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porțile de Fier.
Mai multe informații:
http://www.danube-floodrisk.eu/2009/11/about/ (doar în engleză)