Rusia a suspendat luni legaturile cu NATO, dupa ani de dezacorduri si acuzatii reciproce cu privire la atitudinea agresiva a Moscovei si la abordarea Aliantei Atlantice de granitele ruse. Dialogul era deja practic inexistent dupa inghetarea intregii cooperari practice in 2014.
„Ca raspuns la actiunile NATO, am incetat activitatile misiunii noastre permanente in cadrul Aliantei, inclusiv activitatea principalului nostru reprezentant militar, incepand cu 1 noiembrie”, a declarat ministrul rus de externe Serghei, intr-o conferinta de presa, Lavrov.
Seful diplomatiei ruse se referea la expulzarea la inceputul lunii de catre NATO a opt diplomati rusi, pe care ii considera agenti de informatii nedeclarati, si la decizia aliatilor de a limita numarul total de angajati ai misiunii ruse de la Bruxelles.
Rusia avertizase deja ca aceasta decizie a Aliantei ar strica orice posibilitate de normalizare a relatiilor si de reluare a dialogului cu blocul euro-atlantic, desi insusi presedintele rus Vladimir Putin a lasat deschisa aceasta posibilitate miercurea trecuta.
Moscova si-a luat timpul sa decida care a fost cel mai bun raspuns la masura NATO, care, cu toate acestea, a intins din nou mana Rusiei cand secretarul general Jens Stoltenberg a declarat ca aliatii sunt gata sa se intalneasca cu rusii, chiar daca intalnirea din septembrie cu Lavrov nu a reusit sa apropie pozitiile.
Aceasta intentie ramane litera moarta atunci cand diplomatia rusa anunta suspendarea activitatii misiunii permanente a Rusiei la NATO, inclusiv a principalului sau reprezentant militar. De asemenea, a decis sa inchida misiunea de legatura militara a Aliantei Atlantice la Moscova si sa revoce acreditarea angajatilor sai incepand cu 1 noiembrie. De asemenea, incheie activitatea biroului de informare al NATO din capitala Rusiei, care se afla in ambasada Belgiei la Moscova.
Un spatiu pentru dialog
Rusia a lasat doar o portita pentru dialog. „Pentru a mentine contacte de urgenta cu sediul aliantei, ambasadorul Federatiei Ruse in Belgia va fi autorizat” sa dialogheze cu NATO in caz de absoluta necesitate, precizeaza Ministerul de Externe. Rusia spera ca unul dintre ambasadorii tarilor aliate va indeplini o functie similara la Moscova.
Seful diplomatiei ruse a sustinut ca in ultimii sase ani reprezentarea Rusiei in fata NATO a fost redusa de doua ori -2015 si 2018, iar nivelul de dialog si cooperare a scazut la minimum. „Toate acestea confirma ca NATO nu este interesata de niciun dialog in conditii egale si nici de nicio munca comuna. Prin urmare, nu vedem nevoia de a continua sa actionam de parca ar fi posibila o schimbare in viitor, deoarece NATO a declarat deja imposibilitatea. a acestor modificari”, a conchis el.
NATO a suspendat orice cooperare practica cu Rusia in 2014, ca raspuns la „actiunile agresive” ale acestei tari in Ucraina, prin anexarea peninsulei Crimeea si sprijinul Kremlinului pentru rebelii pro-rusi in conflictul din estul tarii respective (Donbas). Aceasta cooperare a inclus proiecte in Afganistan si cooperare in lupta impotriva terorismului si in chestiuni stiintifice.
NATO sustine ca a pastrat totusi canale deschise pentru dialogul politic cu Rusia, dar Kremlinul refuza sa organizeze o reuniune a Consiliului NATO-Rusia. In armata, potrivit Ministerului rus de Externe, contactele „sunt inghetate”.
O Alianta ca amenintare si o Rusie agresiva
“Linia Aliantei fata de tara noastra este din ce in ce mai agresiva. „Amenintarea rusa” este umflata pentru a intari unitatea interna a NATO, pentru a crea iluzia ca este necesar in actualele conditii geopolitice”, spune diplomatia rusa.
Dupa extinderea NATO in 2004 la cele trei republici baltice, criza cu Georgia in 2008 si cea a Ucrainei in 2014, Rusia considera abordarea NATO fata de granitele sale o amenintare. La randul sau, Alianta acuza Moscova de comportament agresiv contrar dreptului international si angajamentelor sale, in special in regiunea Marii Negre.
Rusia se teme in special de o viitoare aderare a Georgiei si Ucrainei la NATO. Dupa cum a declarat astazi purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, intrarea Ucrainei in Alianta ar fi „cel mai rau scenariu”, unul care „trece linia rosie a interesului national al Rusiei”.