Sabica Khan a fost hartuita sexual in timpul pelerinajului la Mecca. La inceputul acestei luni, a indraznit sa povesteasca despre acea experienta pe Facebook. Reactia a fortat-o sa-si inchida contul, dar alte femei musulmane au fost incurajate sa denunte ca nici in cel mai sfant loc al Islamului, femeile nu sunt ferite de pradatori.
„In timpul celei de-a sasea mele circumambulatii [a Kaaba], am simtit dintr-odata ceva apasand puternic pe fundul meu, am inghetat, nestiind daca a fost intentionat. [Am ignorat-o si am continuat incet pentru ca multimea era uriasa”, a povestit Khan in postarea sa. Dar ceea ce a fost mai intai o suspiciune, a devenit o certitudine cand a simtit o mana pe obraz. Khan a apucat-o si a tras-o departe de corpul lui, incercand sa se intoarca sa-l infrunte pe barbatul fara scrupule. El nu a reusit. Nici nu avea puterea sa denunte. Desi se simtea violata, se temea ca nimeni nu o va crede. Pana acum.
„Am fost literalmente impietrit. Nu am putut scapa, asa ca m-am ridicat si m-am intors cat am putut sa vad ce se intampla, dar… nu am putut sa vad cine este”, a explicat femeia, al carei profil de Facebook a identificat-o ca rezidenta. din Karachi, Pakistan. „Toata amintirea mea despre pelerinajul la cetatea sfanta a fost umbrita de acest eveniment oribil”, a conchis el.
Numeroase femei i-au raspuns lui Khan impartasindu-si propriile experiente de bajbaiat si frecare in timpul acelei parti a pelerinajului, cunoscuta sub numele de tawaf, ritualul de a ocoli Kaaba de sapte ori, primele trei intr-un ritm alert, iar restul mai lent, dar mai aproape. piatra sacra. Multimile sunt inevitabile, mai ales in timpul Hajului, sau pelerinaj major, cand pana la doua milioane de credinciosi se aduna la Mecca. Hartuirea sexuala, nu, iar clericii care insotesc grupurile de pelerini avertizeaza despre aceasta, indicand ca cei responsabili sunt constienti.
„Ma bucur sa vad femei expunand abuzurile pe care le-au suferit in timpul Hajului”, a declarat pentru EL PAIS Mona Eltahawy, activistul egipto-american care a lansat campania #MosqueMeToo dupa ce Khan a redeschis dezbaterea.
Eltahawy insasi a trecut prin aceasta experienta in 1982, cand avea 15 ani, asa cum a dezvaluit intr-un interviu trei decenii mai tarziu si mai tarziu in cartea sa Headscarves and Hymens: Why the Middle East Needs a Sexual Revolution . Acolo relateaza ca ani de zile nici nu a indraznit sa le spuna parintilor pentru ca nu avea suficienta incredere in sine si sfintenia pelerinajului a ingreunat-o.
„Vorbesc despre asta de ani de zile si mereu am gasit femei care imi spuneau ca li s-a intamplat si lor; dar este dificil de evaluat amploarea problemei pentru ca, pe langa tabuul si rusinea care insotesc abuzul sexual, se adauga ca s-a intamplat in cel mai sfant loc din islam, ceea ce creste presiunea asupra femeilor de a pastra tacerea”, subliniaza ea in timpul unei convorbiri telefonice. Khan a mai precizat in contul sau, inainte de a-si inchide contul de Facebook, ca ii era „frica sa-si impartaseasca [cazul] de teama sa nu raneasca sentimentele religioase”.
„Femeile musulmane ne aflam intre o stanca si un loc greu”, explica Eltahawy. „Pe de o parte, comunitatea [islamica] ne cere sa pastram tacerea; iar daca denuntam, dam o arma dreptei rasiste si islamofobe”. Din acest motiv, ea se simte obligata sa foloseasca platforma pe care o are in calitate de scriitoare pentru a vorbi in numele celor care nu pot si a semnala agresorii, respingand totodata manipularea islamofobilor.
Eltahawy, care se defineste feminista, crede ca a sosit momentul sa rupa tacerea. „Noi, femeile, nu am facut nimic de care sa ne fie rusine. Barbatii trebuie sa inceteze sa ne atace”, insista el. Pana atunci, ea mizeaza sa-i opreasca, ba chiar sa-i loveasca, asa cum a spus ca a facut ea insasi in urma cu cateva zile cu un sobon intr-un club de noapte. Deocamdata, #MosqueMeToo a facut destula valva pe Twitter, unde a devenit un trend.
„#MosqueMeToo arata ca nu conteaza cum se imbraca o femeie, unde se afla sau ce face. Comportamentul pradator nu are nevoie de scuze”, spune un utilizator care se identifica drept Safaneh. De asemenea, unii barbati au folosit eticheta pentru a-si arata solidaritatea.
Acuzatia deschide dezbaterea
„Una dintre prietenele mele a fost bajbaita in timpul Hajului si, cand s-a plans, pelerinii cu care calatorea i-au spus sa uite”, a postat Aisha Sarwari pe Twitter ca raspuns la #MosqueMeToo. Acea atitudine, de a nu-i acorda importanta si de a-i da drumul, este ceea ce le-a tinut pe femeile musulmane tacute, de teama sa nu dea un nume prost religiei lor.
Unii utilizatori de internet, in mare parte barbati, au criticat initiativa si i-au discreditat pe reclamanti cu expresii precum ca abuzurile „se intampla peste tot” sau chiar acuzandu-i ca incearca sa discrediteze islamul. Cu toate acestea, multi altii au sustinut plangerea si si-au aratat solidaritatea.
Ceea ce ma doare cel mai mult este sa vad barbati si femei care da vina pe victime. Trebuie sa facem mai bine. Nu putem permite sentimentele anti-musulmane care ne pun la aparare impotriva ne pune in cale si ne impiedica sa luam aceste probleme in serios”, reflecta Ayman Ismail.
Iar din plangerile femeilor se poate deduce ca nu doar in Mecca sunt obiectul unor atingeri nedorite, ci in oricare dintre ceremoniile religioase in care exista o aglomerare. „Intr-un Ramadan a trebuit sa nu mai merg la Taraweeh si Qiyam [rugaciuni] din cauza unor domni. Am tacut pentru ca am crezut ca nimeni nu ma va crede sau ca ma vor acuza ca am o imaginatie salbatica”, marturiseste Maimoona Rahman.