Auzim totul despre sanatate… chiar si multe prostii. Nu este adevarat ca supozitoarele sunt mai eficiente decat tabletele, ca spanacul este bogat in fier si da multa putere, ca oricine a facut infarct trebuie sa-si ia ramas bun de la sex. Acestea sunt doar cateva exemple dintr-o serie lunga de falsitati, adevaruri si jumatate de adevar despre sanatate care sunt inca raspandite. Aici sunt cateva.
Craparea regilor dumneavoastra provoaca artrita. Sunetul de pocnire este cauzat de explozia bulelor de aer care se formeaza in lichidul sinovial, care serveste scopului hranirii tesuturilor si lubrifierii articulatiilor.
Numeroase studii au incercat sa inteleaga daca obiceiul de a va indoi mainile pentru a auzi acest zgomot este daunator, dar nu a fost gasita nicio legatura cu artrita. A pocni din degete nu face nici bine, nici rau. Desigur, snappers compulsivi ar putea experimenta o miscare anormala de rotatie a articulatiei care, daca este facuta des, ar putea provoca inflamatie.
TREBUIE SA BEATI MIN 8 PAHARE DE APA PE ZI. Mentinerea hidratata este importanta, dar corpul nostru stie exact cum sa se regleze si nu este nevoie de impozitii rigide. De asemenea, te hidratezi mancand fructe si legume si band ceai, lapte, ceaiuri din plante, cafea: teoria celor 8 pahare, raspandita pentru prima data in 1945 printr-o reteta de la Food and Nutrition Board (o organizatie americana pentru siguranta in nutritie). ), nu este sustinuta de dovezi stiintifice.
SUPOZITORIILE SUNT MAI EFICIENTE DECAT TILILELE. Nu este adevarat, este tipul de absorbtie care se schimba si face ca o solutie sau alta sa fie de preferat. Cu acelasi ingredient activ, medicamentele din supozitoare sunt absorbite mai lent de organism decat cele din tablete, capsule sau altele. In plus, absorbtia este doar partiala si de aceea doza lor este in general mai mare decat alte preparate.
Mahmureala de a doua zi se vindeca prin bautura. Nu, un Bloody Mary la micul dejun in ziua de Anul Nou nu te va face sa te simti mai bine. Alcoolul are efect diuretic, iar singura consecinta pe care ai putea-o obtine ar fi sa te deshidratezi si mai mult. Dupa o mahmureala, ficatul nostru trebuie sa incerce sa elimine etanolul din care a fost intoxicat. Adaugarea mai multor nu va face decat sa inrautateasca lucrurile. Iata cateva remedii stiintifice pentru post-betie
PUNETI UT PE ARSA SI PASETI TOTUL. In realitate acest cliseu nu are nicio baza medicala si, pe langa faptul ca este inutil, pentru ca usurarea pe care o ofera nu dureaza mult, este si contraproductiv pentru ca ar putea incuraja infectiile. Mult mai bine sa clatiti arsura cu apa rece, sa folositi unguente speciale sau, in cazuri mai grave, sa mergeti la camera de urgenta.
DACA ESTI MENSTRUALA, FARA BAI. Interdictiile si inhibitiile, cum ar fi sa nu faci baie, sa nu te speli pe par si chiar sa nu speli rufe, au insotit ciclul menstrual inca din cele mai vechi timpuri. Aceste superstitii nu au nimic stiintific: implicarea in activitati relaxante sau exercitii fizice in timpul menstruatiei ajuta la contracararea schimbarilor de dispozitie si a disconfortului datorat fluxului, precum si la promovarea unei igiene corecte. Aveti grija doar sa nu va udati cu apa prea rece.
PANTECA TIA CRESTE LA BER! Nu berea ingrasa, ci faptul ca, intrucat cantitatea de alcool pe care o contine este in general mica (110 calorii pe litru fata de 160 in vinul rosu), avem tendinta de a o bea in cantitati mari. Cei care beau adesea bere tind sa o insoteasca si cu gustari nesanatoase: asa se explica kilogramele in plus de bautori. Se pare ca zicala a luat nastere din faptul ca nemtii, cunoscuti consumatori de „blonde”, sunt deseori „burdati”. Dar japonezii, alti fani cunoscuti ai bauturii, nu sunt deloc (in fotografie, campania publicitara pentru o bere germana).
Mancarea morcovilor PROMOVEAZA VIZIUNEA DE NOAPTE. Vitamina A continuta de morcovi este buna pentru ochi, dar cantitatile de consum uman din aceste legume nu fac minuni si cu siguranta nu dau „superputeri” cu care sunt adesea asociate. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, pentru a pastra secretul folosirii radarului, pilotii britanici de la RAF au raspandit un zvon ca puteau vedea bine chiar si pe intuneric, datorita unei diete bogate in morcovi. De aici s-a nascut falsul mit.
Legendele lasand la o parte, dieta este importanta pentru a proteja sanatatea ochilor: unii carotenoizi (substantele care confera morcovilor si altor alimente culoarea galben-portocalie) protejeaza macula, adica partea centrala a retinei, esentiala pentru focalizare.
NU RACETI, VA BOLNAVI. Chiar daca racelile si gripele cresc usor odata cu venirea vremii rea, nu frigul ne imbolnaveste. Acestea sunt consecintele sale: temperaturile scazute reduc rezervele de mucus care protejeaza in mod normal caile respiratorii de agentii patogeni, lasandu-ne mai expusi la infectii. Odata cu frigul avem tendinta de a petrece mai mult timp in interior, unde aerul este adesea prea uscat si ventilatia este slaba, un obicei care favorizeaza transmiterea virusurilor si bacteriilor.
RAMAND PREA APROAPE DE TV TI RUINE OCHII. Inainte de anii 1950, televizoarele puteau emite radiatii care, pe termen lung, riscau sa provoace probleme de vedere, dar astazi zicala pare depasita, deoarece televizoarele moderne nu au tub catodic si problema radiatiilor nu mai exista.
Cu toate acestea, privitul la televizor prea atent si prea mult timp poate provoca oboseala vizuala. Daca un copil sta prea aproape de ecran, ar putea fi un semn ca copilul are deja nevoie de ochelari.
TESELE DE SANGE SE FAC INTOTDEAUNA PE STOMACUL GOL. De fapt, au existat cercetari foarte riguroase care au demonstrat inutilitatea acestui diktat. Celulele rosii, fierul, acidul uric si multi alti compusi din sange, dar si procentul de zaharuri si proteine din urina raman la aceleasi niveluri chiar si dupa un pranz. Nici macar nivelul colesterolului nu pare sa fie influentat de alimente. Nu este cazul zaharului din sange – glicemia – si trigliceridelor, zaharurile legate de grasimi. Valorile acestora se pot schimba in functie de ora ultimului pranz. Daca amanati micul dejun pentru a fi in siguranta, amintiti-va sa beti oricum: sunt permise apa neindulcita, ceai si cafea, care va vor sustine pana la micul dejun la bar.
DACA CADE CEVA PE SOL, SE APLICA A CINCI DOUA REGULA. Tradus: daca un aliment a stat pe pamant mai putin de 5 secunde, il poti manca fara risc. Aceasta credinta este o simplificare excesiva: la unele alimente ajung bacterii in mai putin de o secunda, deoarece timpul nu este singurul factor care determina viteza de contaminare. Conteaza si tipul de suprafata si umiditatea alimentelor.
MANCANTUL DE CIOCOLATA ESTE DAUNATOR PENTRU FICAT/PRODUCE CONstipatie/DA COSURI. Consumul de ciocolata nu incetineste intestinul – de fapt, se pare ca favorizeaza tranzitul intestinal. In cantitati mici, ciocolata neagra ar avea un rol protector fata de ficat, iar credinta ca ciocolata provoaca acnee este, de asemenea, nefondata. Prezenta cosurilor este determinata mai ales de hormoni, de aceea depinde de predispozitie si varsta. Cu toate acestea, este adevarat ca un exces de prajeli si dulci este rau pentru piele.
PREA MULT ZAHAR II FACE PE COPII HIPERACTIVI. Au fost efectuate numeroase studii stiintifice pentru a verifica aceasta teorie larg raspandita, dar nu s-au gasit dovezi care sa o confirme (chiar daca dozele excesive de zahar sunt daunatoare sanatatii adultilor si copiilor si incurajeaza obezitatea, diabetul si cariile dentare). Asociatia s-a nascut in 1974, cu o scrisoare a unui medic american, William Crook, catre Academia Americana de Pediatrie, in care se denunta presupusa legatura. Dar o scrisoare nu are aceeasi validitate stiintifica ca un articol publicat intr-un jurnal evaluat de colegi
DACA MANANCI MULT SPANAC VA DEVENI PUTERNIC. Chiar si ideea ca spanacul este o sursa inepuizabila de fier este o legenda urbana.
Contin unele, dar nu in doze atat de mari decat alte legume sau leguminoase. Falsul mit s-a nascut in 1890, cand unii nutritionisti americani au facut cunoscut continutul de fier al legumelor. Din cauza unei erori banale de tiparire – o virgula in locul gresit – spanacului i s-a atribuit un continut de fier de 10 ori mai mare decat cel real. Greseala a fost descoperita zeci de ani mai tarziu, dar intre timp Popeye si mancarea lui preferata au cucerit lumea.
MARGARINA E MAI MINI GRASA DECAT UNTUL. In realitate, practic toate margarinele au un continut de lipide (adica grasimi) mai mult sau mai putin egal cu cel al untului. Singurul avantaj este ca sunt mai bogate in grasimi nesaturate, care nu se depun in artere si le blocheaza. Acesta este motivul pentru care acestea sunt uneori recomandate persoanelor cu colesterol ridicat. Spre deosebire de margarina, obtinuta prin procedee industriale din uleiuri din seminte, untul este un aliment mai natural si, in unele privinte, mai sanatos: totul depinde de consumul lui cu moderatie extrema (si cel mai bun condiment, de preferat, ramane ca intotdeauna „uleiul de masline”. ).
Sforaitul ESTE ENERANT NUMAI PENTRU CEI CARE DORMA LANGA. Bineinteles ca este, dar este si periculos pentru sanatatea celor care sforaie. Multa vreme aceasta caracteristica a fost considerata o simpla suparare si luata in deradere ca atare. Dar poate fi un semn al unor probleme mai grave. Medicii au observat de fapt ca cei care sforaie sunt mai predispusi sa dezvolte probleme de hipertensiune arteriala si tulburari cardiovasculare, asociate cu adevarate intreruperi ale respiratiei, asa-numita apnee in somn.
ZAHARUL din trestie este mai sanatos decat zaharul alb. Acest lucru nu este absolut adevarat: ambele contin exact aceeasi molecula, cea a zaharozei. Diferenta este ca, in timp ce zaharul alb contine doar zaharoza, zaharul brun contine si unele reziduuri de melasa (intre 1% si 5% in functie de tipurile de zahar brut de pe piata), ceea ce ii confera o aroma putin diferita. In melasa sunt minerale si vitamine prezente in cantitati foarte mici; dar dozele zilnice de zahar pe care le consumam sau ar trebui sa le consumam sunt prea mici pentru ca acestea sa aiba vreun beneficiu.
VACCINURILE PROVOCA AUTISM. Mama tuturor farselor si, dupa cum nu ne vom obosi sa repetam, cea mai periculoasa. Falsul mit dateaza dintr-un articol publicat de revista Lancet in 1998, scris de medicul englez Andrew Wakefield, care lega vaccinarea impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei de autism. Din fericire, insa, investigatiile ulterioare au demontat cea mai alarmista ipoteza si s-a descoperit ca Wakefield primise 435.000 de lire sterline de la avocatii unor parinti ai copiilor implicati in studiu, care aveau interes sa demonstreze existenta unei legaturi intre vaccinarea ROR si ‘autism.