Centrul de cancer Blokhin, un bloc gri urias construit in anii 1970 in sudul Moscovei, a fost poreclit de catre pacienti si rudele lor „Blokhinwald”, o referire la lagarul nazist de la Buchenwald. Potrivit mai multor marturii, sediul si mai ales serviciul de pediatrie se afla intr-o stare avansata de deteriorare.
„Fara ventilatie, pereti mucegaiti, incaperi aglomerate”. Inainte de a demisiona impreuna cu aproximativ 20 de colegi, directorul adjunct al serviciului, Maxime Rykov, a denuntat in septembrie conditii „monstroase”.
„Grelele de ventilatie s-au infundat pentru ca conductele nu au fost curatate de ani de zile”, confirma Tamara Tsvetkova, mama lui Veronika, o pacienta cu leucemie in varsta de cinci ani.
Alti medici si parinti au raportat situatii similare. Conditiile sanitare precare pot favoriza complicatii la pacientii mai slabi.
„In camere nu sunt dulapuri pentru haine, noi le-am cumparat, precum si paturi suplimentare pentru a dormi cu copiii nostri”, adauga aceasta femeie care a petrecut un an in centru cu fiica ei.
Deteriorarea centrelor de sanatate publica, victime ale caderii URSS si a crizei economice ulterioare, este o problema cunoscuta in Rusia.
Personalul medical care a demisionat acuza si noua conducere administrativa, sosita in iunie, ca a agravat situatia prin reducerea veniturilor cu 35% si modificarea protocoalelor de tratament.
Conducerea spitalului, contactata de AFP, nu a comentat aceste acuzatii, si a indicat ca in opinia lor cazul este „inchis”, dupa ce investigatiile Ministerului Sanatatii au exonerat-o.
Medicii demisionari sunt in schimb suspectati ca s-au imbogatit printr-o fundatie creata pentru finantarea transplanturilor de maduva. O resping si spun ca au strans fonduri private pentru a finanta transplanturi in lipsa mijloacelor publice.
„Efectuam intre 50 si 60 de transplanturi pe an, iar statul finanteaza doar treizeci. In rest, fie abandonam pacientii, fie cautam finantare”, explica chirurgul Igor Dolgopolov, care a parasit Blokhin in noiembrie, dupa o cariera de 20 de ani.
Parintii pacientilor intervievati de AFP ii sustin pe medici. „Sunt victime ale situatiei”, ofta Nailia Tugusheva, a carei fiica de cinci ani, Amira, are leucemie. Considera de neconceput sa le reproseze acestor medici care „au salvat atat de multi copii”.
In Rusia, plata unei gratuitati sau a unei mite pentru a beneficia de un serviciu public, teoretic gratuit, este o practica raspandita.
Ceea ce ii sperie cel mai mult pe parinti sunt modificarile unor protocoale de tratament, dupa ce medicamentele straine au fost inlocuite cu produse rusesti mai ieftine.
Moscova a introdus un sistem national de preferinte in spitalele publice in 2015 pentru a-si sustine industria farmaceutica.
Aproximativ 30 de parinti ai copiilor afectati de cancer i-au trimis o scrisoare presedintelui Vladimir Putin in care ii ceru sa dea inapoi, dar „mesajul nostru nu a primit raspuns”, a deplans Tsvetkova.
Moartea a doi adolescenti de 14 si 17 ani in decembrie, in urma modificarilor protocolului, a alimentat ingrijorarea, desi nu a fost stabilita o legatura intre aceste decese si noile medicamente.
Conflictul de la Blokhin nu este singurul din Rusia. Protestele s-au inmultit in ultimele luni, la fel si videoclipurile de pe retelele de socializare care denunta conditiile de ingrijire medicala.
In octombrie, medicii neonatologi au amenintat ca vor demisiona in masa in Perm, Urali, din cauza salariilor mici si a epuizarii. In regiunea Kurgan din Siberia, inchiderea unui centru de tuberculoza a declansat proteste.
La Moscova, doi specialisti rusi in transplanturi de rinichi pentru copii foarte mici au denuntat in noiembrie interzicerea unui protocol de tratament cu medicamente straine, in ciuda faptului ca nu exista o alternativa ruseasca.
Guvernul asigura ca incearca sa reorganizeze un sector ineficient, mostenit de la URSS si devastat de criza anilor ’90.
Aceasta restructurare, lansata in anii 2000 sub eufemismul de „optimizare”, are scopul de a permite o mai buna alocare a resurselor odata cu inchiderea spitalelor din mediul rural si construirea de unitati sofisticate in centrele urbane.
Dar in cea mai mare tara din lume, asta inseamna ca pacientii sunt uneori „obligati sa parcurga 200 de km”, se plange Ivan Konovalov, de la sindicatul Alianta Medicilor, a carui creatie a fost promovata de opozitia Alexei Navalni.
In zonele rurale, uneori, au ramas doar clinici de prim ajutor, iar in orase se gasesc clinici private si oricum sunt accesibile doar pentru cei bogati.
Potrivit cifrelor oficiale, intre 2000 si 2018, numarul spitalelor a trecut de la 10.700 la 4.390 pentru o populatie de 146 de milioane, iar numarul de paturi pentru 10.000 de locuitori de la 115 la 71.
„Spitalele nu au suficiente medicamente si pacientii sunt nevoiti sa le cumpere singuri”, spune acest sindicalist. Cheltuieli care se pot ridica la sute de ruble pentru seringi si comprese, sau mii de euro pentru unele tratamente.
Ivan Konovalov regreta ca statul cheltuieste foarte mult „pe fortele de securitate, armata, politie si foarte putin pe sanatate”.
Potrivit Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, cheltuielile cu sanatatea in Rusia reprezinta aproximativ 3% din PIB, fata de 9,5% in Franta sau Germania.
Confruntat cu nemultumirea, presedintele rus a recunoscut „lipsa unitatilor medicale, (…), a managerilor” si a echipamentelor „de multe ori insuficiente”. El a promis, pentru 2020-2022, inca 150 de miliarde de ruble, putin peste 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari).
Cateva garantii care ii lasa sceptici pe cativa protestatari adunati in fata Ministerului Sanatatii in noiembrie pentru a denunta politica guvernamentala.
„Constituiri, salarii mici… Cand vezi toate astea, te intrebi: sa ne continuam studiile si chiar sa ramanem in Rusia?”, spune Daria Sosedova, studenta la medicina.