Stiinta nu mai este ceea ce era. Acea imagine aproape arhaica a unui laborator indepartat, in care putini au inteles concret ce se intampla inauntru, face parte din trecut. Stiinta a reusit sa se instaleze in case in mai putin de un an; in randul familiei.
Astazi pare foarte confortabil sa faca parte din conversatiile pe care copiii le au cu parintii lor. Stiinta noastra a ajuns la locul la care ar fi trebuit sa fie martora inca de la geneza ei: una foarte apropiata de oameni. Si astazi stim ca nu exista posibilitatea de a exercita cetatenia deplina in secolul XXI fara integrarea acesteia. Evolutia stiintifica ne strabate si progresele ei ne avantajeaza.
Cruda pandemie de covid-19, care a furat pana acum vietile a peste trei milioane de oameni din intreaga lume, a colaborat in mod paradoxal la acest proces de apropiere. Prin criza profunda, ecuatia stiintifica a devenit mai irefutabila ca niciodata: mai multa dezvoltare stiintifica, mai multa securitate si mai putin risc. Mai multa viata; mai putin moartea. Si toti intelegem asta.
In cadrul acestui vartej rapid, sistemul stiintific global a reusit sa reuseasca, tot in timp record, sa distribuie 13 vaccinuri care sunt aplicate in prezent pe intreaga planeta, pe langa alte 272 de proiecte de vaccinuri aflate in dezvoltare, conform datelor OMS din aprilie 2021, in timp ce , la randul lor, au fost realizate peste 270 de mii de publicatii stiintifice despre covid-19 (Dimensiuni aprilie/2021). In acest sens, colaborarea extinsa dintre diferitele organisme stiintifice ale lumii a marcat si un prim precedent in istorie. Niciodata pana acum atatia cercetatori de la atatea latitudini nu au fost impreuna luptand pentru aceeasi cauza. Si astfel a fost demonstrat un al doilea punct cheie: cooperarea este decisiva atunci cand vine vorba de regandirea viitorului.
Stiinta a fost, este si va fi intotdeauna un drept fundamental al omului. La fel ca sanatatea, educatia, locuinta.
Pentru a face fata zilei de maine trebuie, asadar, sa invatam sa combinam acest binom: cooperarea si stiinta. Ierarhizeaza ca, fara un schimb permanent de cunostinte stiintifice intre toate statele, nu vom putea obtine cel mai mare potential de revarsat in societati pentru a realiza o dezvoltare durabila. Si redeseneaza lumea. Dorinta este ambitioasa si cetatenii au devenit constienti de ea. Acum oamenii inteleg, mult mai mult decat inainte, ca exista un drept care le apartine la fel de mult ca oricare altul: dreptul omului la beneficiul progresului stiintific. Oamenii de astazi au devenit o legatura activa care revendica aceste beneficii. Asta necesita participare. Cine este ingrijorat Cine protesteaza cand rezultatele nu sunt corecte pentru toata lumea. Si asta este o avere uriasa.
Stiinta a fost, este si va fi intotdeauna un drept fundamental al omului. La fel ca sanatatea, educatia, locuinta. Iar guvernele nu pot ramane ignorante de acest proces de repozitionare stiintifica. In prezent, politicile publice trebuie sa fie la fel de angajate ca si cercetatorii, pentru ca isi asuma un rol determinant in acest curs, in care nimeni nu poate fi lasat in urma. Pentru aceasta noua era, stiinta trebuie sa obtina un spatiu central pe agenda politica a lumii.
Care este in cele din urma noul rol pe care stiinta trebuie sa-l asume in viitor? Sau mai degraba, in prezent. Trebuie sa construim raspunsul dintr-o abordare colectiva, bazata pe cooperarea internationala si o abordare a drepturilor omului
Care este in cele din urma noul rol pe care stiinta trebuie sa-l asume in viitor? Sau mai degraba, in prezent. Trebuie sa construim raspunsul dintr-o abordare colectiva, bazata pe cooperarea internationala si o abordare a drepturilor omului. De la UNESCO promovam, aparam si invitam toti actorii, politicieni, academicieni si civili, sa se implice cu acest spirit. Sa articulam in colaborare un nou spatiu stiintific care sa pozitioneze America Latina si Caraibe ca o regiune ierarhica in domeniul stiintei si tehnologiei, care contribuie cu contributiile sale la lume, cu speranta de a transforma pentru totdeauna viata poporului nostru.
Forumul CILAC 2021, care este cel mai mare eveniment de cunostinte stiintifice din America Latina si Caraibe, promovat de UNESCO, va pune aceasta intrebare pe masa, pentru a lucra la ea cu guvernele din toate tarile din regiune, referinte academice din intreaga lume si actori ai societatii civile, dintr-o multitudine de unghiuri relevante.