In 1999, proiectul cu buget redus The Blair Witch a schimbat modul in care a fost filmat filmul de groaza prin utilizarea „filmului gasit”: o tehnica care pana atunci a fost vazuta in mare masura in filmele de cult.
Utilizarea inovatoare a filmului „reale” a creat o tendinta care continua sa influenteze filmul si televiziunea, Netflix valorificand atractiile filmelor de groaza gasite cu Archive 81, aclamat de critici.
Arhiva 81 impinge stilul mai departe, creand o forma inovatoare care schimba utilizarea filmarilor gasite. Spectacolul este larg in utilizarea groazei, naratiunea acoperind un cult demonic, un zeu pandimensional numit Kaelego si un mister supranatural care indoaie spatiul si timpul. Utilizarea imaginilor gasite este cea care cimenteaza diferitele teme de groaza/thriller din program.
Serialul TV din opt parti a fost adaptat dupa popularul podcast horror din 2016 cu acelasi nume, creat de Dan Powell si Marc Sollinger.
Povestea este centrata pe Dan Turn (Mamoudou Athie), singurul arhivar de film angajat pentru a restaura o colectie de casete video vechi care i-au apartinut anterior studentei doctoranzi Melody Pendras (Dina Shihabi), a carei poveste incepe in 1994. Ea inregistreaza un documentar arheologic. investigand intamplarile ciudate din blocul Viser, care a fost construit peste un vechi conac care a ars in anii 1920.
Imaginile pe care le colecteaza Melody sunt despre un incendiu inexplicabil si tragic care a avut loc in tineretea lui Dan, ucigandu-i intreaga familie, ceea ce leaga cele doua povesti intr-o impletire continua a timpului trecut si prezent.
Pe masura ce Dan devine din ce in ce mai disperat sa-si satisfaca propria dorinta de solutionare cu privire la moartea familiei sale, Arhiva 81 estompeaza linia temporala dintre trecut si prezent, atragand publicul in naratiune prin utilizarea impletita a materialului gasit.
Filmari gasite si groaza de arhiva
Desi filmarile gasite in horror nu sunt noi, genul a fost in declin in ultimii ani. Horror-ul de cult din 1980 Cannibal Holocaust a fost adesea sustinut ca fiind primul exemplu de filmari gasite in groaza, in timp ce Blair Witch Project (1999) a popularizat filmarile gasite ca un dispozitiv cinematografic puternic.
Pentru multi, Blair Witch Project a prezentat groaza prin prisma realului, surprinsa cu noile dispozitive portabile de inregistrare video ale vremii si cu un sentiment de groaza scazuta. Acest stil de prezentare a fost legat de noul mod de promovare a filmului in era internetului, cu una dintre cele mai puternice campanii de marketing online realizate vreodata. In 1999, promovarea sa prin internet si prin cuvantul in gura a fost un pionierat in utilizarea spatiului online.
Hype a fost creat prin incertitudinea vizata in randul publicului, confuzand in mod deliberat potentialii spectatori de filme cu privire la faptul daca povestea era fictiune sau documentar. A fost filmarea reala? Oamenii prezentati au fost intr-adevar morti? Marketingul a servit doar pentru a crea mai multa incertitudine – chiar si pana in punctul in care realizatorii de film au impartit pliante pentru persoanele disparute.
Proiectul Blair Witch a cimentat imaginile gasite in genul de groaza, iar alte filme, cum ar fi Paranormal Activity, le-au urmat pe urme.
In imaginile gasite, personajele sunt cele care „inregistreaza” drama in stil amator, care este subreda si neuniforma uneori, dand un sentiment de realitate pe care alte groaza nu il au. Acest sentiment de realitate este sporit deoarece filmarea documenteaza naratiunea, cresterea in suspans, teroare si groaza.
Cloverfield (2008) a fost laudat de critici pentru naratiunea sa in stil cinema verite, care a castigat 172 de milioane de dolari in intreaga lume, cu doar un buget initial de 25 de milioane de dolari. Filmul, aparent dezvoltat din inregistrari dintr-o camera video personala, include taieturi ale imaginilor mai vechi salvate ale vietilor personajelor, inainte de un dezastru catastrofal.
Forma si naratiune
In Arhiva 81, folosirea imaginilor gasite este folosita pentru a inova forma si naratiunea. Folosind atat filmari gasite, cat si tehnici cinematografice conventionale, le combina perfect, miscand povestea inainte si inapoi in timp.
Seria aproape fetisizeaza tehnologiile de inregistrare vechi — de la casete video Hi-8, la imprimari de 8 mm si 16 mm, la echipamente la fel de obscure precum camera Fisher-Price PIXL 2000.
Archive 81 este o noua intrare de succes in genul horror si foloseste materialul gasit pentru a crea o naratiune dubla care in cele din urma se conecteaza impreuna. In acest fel, Archive 81 impinge sub-genul de groaza de filmari gasite mai departe decat exemplele anterioare, cu schimbarile sale complicate si captivante in timp.
Creeaza o experienta de vizionare neconventionala pentru fanii de groaza – una care, fara indoiala, va genera mai multe moduri noi de utilizare a imaginilor gasite in viitoarele filme de groaza.