Produsa executiv de actrita Jada Pinkett-Smith ca parte a seriei African Queens, Queen Cleopatra se concentreaza pe Cleopatra VII, ultimul faraon al Egiptului, prin marturii si reconstituiri dramatice.
Seria documentara a fost intampinata cu reactii impotriva lui Cleopatra fiind descrisa ca neagra. Este privita ca o forma de denaturare culturala si de revizionism istoric. Acestea indica insusirea de catre Netflix a culturii si mostenirii egiptene.
Faptul ca Regina Cleopatra este clasificata ca un documentar in detrimentul unei drame a infuriat si mai mult publicul, deoarece confera o legitimitate gresita seriei si descrierii sale despre istoria Egiptului.
Acest lucru ridica intrebari importante. Ce este insusirea culturala? De ce este aceasta docuserie problematica? Cum ar trebui marcile sa-si asume mai multa responsabilitate atunci cand reprezinta alte culturi?
Documentarul Netflix Regina Cleopatra a fost lovit de controverse de cand a fost anuntat.
Ce este mai exact aproprierea culturala?
In munca mea, insusirea culturala ia multe forme, cum ar fi
-
Persoane neindigene care doresc sa invete traditiile unei culturi, apoi sa o transforme intr-o afacere (de exemplu, ceremonii de la sudoare)
-
filme si carti care adopta traditii indigene reale sau imaginare (cum ar fi in filmul Danseaza cu lupii)
-
bijuterii folosind simboluri indigene
-
iar piata sanatatii naturale adoptand medicina traditionala chineza.
Unele pot fi forme mai clare de insusire decat altele. Imitarea simbolurilor sau a numelor sunt forme intentionate de insusire (cum ar fi cazul Lego care utilizeaza nume maōri), in comparatie cu incurcarea usoara a culturii si a cunostintelor intelectuale (de exemplu, modelele de moda inspirate din culturi variate).
De ce este regina Cleopatra de la Netflix un caz de insusire culturala?
Tipul de insusire observat in serialele documentare Regina Cleopatra este cel mai bine descris drept „insusire subiect”. Aici este locul in care strainii fac din cultura sau din viata oamenilor indigeni subiectul povestii lor.
Povestea Cleopatrei spusa de expertii occidentali in numele Egiptului este un act de separare a culturii de oamenii sai. Nu numai ca exploateaza cunostintele culturale indigene, dar anuleaza semnificatiile culturale specifice nativilor egipteni.
Un val de indignare publica in Egipt a aparut in legatura cu naratiunea serialului. De la lansarea trailerului, personalitati egiptene proeminente, inclusiv comediantul si activistul politic Bassem Youssef, au spus denaturarea si insusirea culturii egiptene.
Indignarea nu se refera la pielea Cleopatrei asa cum este descrisa in trailerul click-bait al seriei de documente. Culoarea pielii nu a contat pentru egiptenii antici si nici in Egiptul modern. Realizarile remarcabile si reputatia de durata ale Cleopatrei fac din ea o tinta pentru diferite grupuri care o pretind ca fiind a lor, cum ar fi Cleopatra fiind etichetata drept „regina africana” in loc de regina egipteana.
Expertii indoielnici ai docuseriei
Pe langa ceea ce multi oameni, inclusiv renumitul arheolog egiptean Zahi Hawass, au numit o forma de furt de identitate culturala, lipsa de consultare a documentarului cu expertii egipteni este perceputa ca un semn de lipsa de respect.
In schimb, Netflix a invitat „experti” occidentali cu opinii distorsionate asupra faptelor. Documentarul se deschide cu o poveste a profesorului de Clasici Shelley Haley, care spune ca increderea ei in etnia Cleopatrei a fost influentata de bunica ei (nu de istorie) care i-a spus: „Nu-mi pasa ce iti spun la scoala, Cleopatra era neagra”.
Comentariile altora au comparat-o pe Cleopatra cu un „cameleon”, spunand ca „arata diferit in functie de cine o infatiseaza”, iar „atractia Cleopatrei este ca ne-o imaginam” oricum alegem.
Declaratiile care amesteca imaginatia si faptele istorice intr-un asa-zis documentar sunt argumentul central al cazului juridic al avocatului egiptean Mahmoud Al-Semary impotriva Netflix. El solicita inchiderea imediata a Netflix in Egipt pentru denaturarea istoriei egiptene.
Ceea ce este probabil cel mai clar exemplu de lipsa de respect cultural este includerea lui Colleen Darnell ca expert. Cunoscuta drept „egiptolog de epoca”, Darnell se prezinta in cosplay din anii 1920. Este problematic, deoarece acea epoca este sinonima cu o perioada de violenta a conducatorilor coloniali britanici din Egipt si a natiunilor occidentale, care jefuiesc artefacte egiptene.
Problema persistenta a insusirii culturale
Insusirea si denaturarea credintelor unei culturi pot lasa oamenii indigeni sa se simta violati si manipulati.
Netflix, o platforma gigantica de streaming, este garantat sa aiba mai multi spectatori si sa castige mai multi bani cu docuseriele lor decat documentarul de 90 de minute lansat recent din Egipt despre Cleopatra. In acest fel, Netflix ii priveaza pe egipteni de posibile castiguri financiare, nereusind in acelasi timp sa recunoasca drepturile Egiptului asupra utilizarii si adaptarii de catre ceilalti a propriei istorii si culturi.
Multi sustin ca Netflix a exploatat si jignit cultura egipteana cu aceasta docuserie. Un raspuns pozitiv la revendicarile de insusire ar fi ca Netflix sa acorde prioritate obligatiei sale morale de integritate si respect pentru alte culturi in detrimentul profitului. Cu toate acestea, reactia regizorului in mass-media a fost sa numeasca afirmatiile „de ras”.
Pentru a evita diviziunile culturale, este imperativ ca marcile sa isi ia in considerare responsabilitatile daca si atunci cand reprezinta o alta cultura. Incepe cu intentie pozitiva si se termina cu respect, consultare culturala si consimtamant.