Intre frumusete si functia practica, arhitectura este, de asemenea, o reflectare a societatii si a dorintelor acesteia. Desi nu este intotdeauna revolutionara, in anumite momente si lucrari reuseste sa marcheze repere care introduc noi drumuri in proiectarea oraselor si in avansarea societatii.
Centrul cultural Shed, in noul cartier Hudson Yards din New York, Muzeul National al Qatarului si Luvru din Abu Dhabi, ambele de Jean Nouvel, Elbphilharmonie din Hamburg, de Herzog & de Meuron, Turnul Shanghai de Gensler sau Fundatia Louis Vuitton a lui Frank Gehry din Paris sunt cateva dintre exemplele selectate de publicatia Architectural Digest ca exemple grozave ale acestei transformari.
The Shed, in noul cartier Hudson Yards, este singurul muzeu flexibil care se poate micsora si intinde in functie de nevoile expozitiilor si evenimentelor sale.
The Shed (2019)
Lucrarea lui Diller Scofidio + Renfro si David Rockwell, The Shed reinventeaza spatiul expozitional prin plasarea unui container mare pe roti si permitand extinderea si reducerea la cerere.
Inaugurata in aprilie anul trecut, cladirea este un fel de bula colosala din materiale translucide asezate pe roti enorme de cale ferata cu scopul de a o putea muta si de a crea un spatiu multifunctional, care se misca cu forta unei singure Toyota Prius.
Scopul este de a crea o cladire flexibila, atat de mult incat „s-ar putea adapta la un viitor pe care inca nu-l cunoaste, chiar schimbandu-si amprenta”, potrivit Elizabeth Diller, partener la Diller Scofidio + Renfro.
Muzeul National Qatar (2019)
Ceea ce separa acest muzeu de oricare altul din lume este, fara indoiala, containerul sau revolutionar, opera lui Jean Nouvel si recent inaugurat.
Un total de 539 de discuri, cu 76.000 de elemente de placare cu model, alcatuiesc exteriorul, in timp ce interioarele se rotesc, iar tavanele se ridica si coboara, surprinzand constant vizitatorii.
Solicitarea promotorilor sai de a realiza o cladire care, in sine, sa reprezinte identitatea Qatar, a dat nastere acestei lucrari fantastice care a luat forma unui trandafir desertic, fenomen natural in regiune care consta intr-o cristalizare in straturi de minerale care apare in desert.
CopenHill (2017)
Proiectat de arhitectul Bjarke Ingels, CopenHill, o structura din orasul sau natal, Copenhaga, arata cum arhitectura verde este compatibila cu designul inovator si atractiv.
Uzina combinata de energie si management al deseurilor, deschisa in 2017, transforma pana la 400.000 de tone de deseuri in energie curata pentru a alimenta anual aproximativ 60.000 de case.
Cu toate acestea, realizarile sale nu se opresc aici. Garsoniera a proiectat o partie de schi de peste 450 m lungime si trei partii la diferite niveluri pe acoperisul fabricii, la care se ajunge cu un lift in interiorul cladirii.
Luvru Abu Dabi (2017)
Terminat in 2017, Luvru din Abu Dhabi proiectat de Jean Nouvel reprezinta, fara indoiala, o piatra de hotar pentru un oras -si un intreg teritoriu- care in anii 1950 nici macar nu avea electricitate sau apa curenta.
Bazat pe un simbol important al arhitecturii arabe precum cupola, aici acest element este transformat intr-o propunere moderna: o cupola dubla cu diametrul de 180 m care ofera o geometrie orizontala radiala si o tesatura perforata -a fost nevoie de opt ani pentru a construi- care ofera umbre intrerupte de izbucniri de soare.
Marea cupola, stralucind in soarele Abu Dhabi, devine o oaza de lumina stelelor noaptea.
Spre deosebire de Muzeul National al Qatarului si ca urmare a asocierii sale cu Luvru, acest muzeu prezinta o colectie importanta de arta occidentala, inclusiv lucrari de Van Gogh, Monet, Jacques-Louis David sau Mondrian.
Apple Park (2017)
Identificat de multi drept marea viziune a marelui fondator al firmei, Steve Jobs , Apple Park (Cupertino, California) a devenit deja un exemplu de design al unei companii a viitorului.
Creat de Foster + Partners, se adanceste intr-un mediu nou in care bariera dintre constructie si natura dispare, cu o cladire principala in forma de inel care functioneaza cu energie in intregime durabila, din care mare parte provine de la panourile solare care captusesc acoperisul. a structurii asemanatoare unei nave spatiale.
Cladirea dispune si de sisteme inovatoare de ventilatie care canalizeaza aerul si permit cladirii sa „respire” aproape si senzori care o mentin la o temperatura constanta. In jurul sau, peste 9.000 de pomi de soiuri de fructe alese pentru a rezista schimbarilor climatice.
Elbphilharmonie Hamburg (2017)
Constructia care a plasat orasul Hamburg in fruntea arhitecturii este opera studioului Herzog & de Meuron si demonstreaza posibilitatea reutilizarii oricarui spatiu existent -in acest caz vechi depozite portuare- si, de asemenea, obtinerea unui efect surprinzator din punct de vedere estetic.
Un capac de sticla deasupra, care seamana cu o nava futurista, aminteste de trecutul sau legat de transportul maritim. Interiorul sau include o opera cu o acustica exceptionala si 2.100 de locuri care sunt distribuite in jurul scenei principale, toate cu acelasi statut si calitate de experienta, intr-un fel de design democratic care ajuta la epuizarea biletelor la practic toate spectacolele.
The Oculus (2016)
Lucrarea controversatului arhitect spaniol Santiago Calatrava, noul hub de transport al World Trade Center din New York, inaugurat in 2018, nu lasa pe nimeni indiferent.
Construita din otel, beton, piatra si sticla, reuseste totusi sa ofere o imagine de lejeritate si dinamism care, in acest caz, aminteste de o pasare care isi ia zborul si ar putea simboliza foarte bine un Phoenix (cladirea este situata la cativa metri de Muzeul Memorial al 11 septembrie).
Pe langa simbolism, designul faciliteaza mobilitatea intr-un spatiu in care sunt conectate pana la 11 linii de metrou si care include si nenumarate magazine si birouri si reuseste sa acopere cu confort si siguranta statiile zilnice din New York.
432 Park Avenue (2015)
432 Park Avenue, de Rafael Vinoly, este cel mai inalt zgarie-nori finalizat din Vest astazi, cu o inaltime a acoperisului de 426 m. In centrul orasului Mahattan, silueta cladirii domina orizontul orasului din orice unghi si poate fi vazuta din cinci cartiere.
„A crea un brand atat de proeminent si de durata pe cel mai emblematic skyline din lume este o responsabilitate uriasa”, a spus Vinoly, asa ca „de la inceput, am stiut ca trebuie sa aiba o calitate atemporala, cat mai lipsita de estetica modei”.
Criticat de unii ca lipsit de caracter, pentru altii elegant, adevarul este ca reprezinta o isprava de inginerie si arhitectura.
Torre de Shanghai (2015)
Proiectat de firma de design si arhitectura Gensler si finalizat in 2015, Turnul Shanghai, inalt de 631,85 m, detine recorduri diferite: este cea mai inalta cladire din China, a doua cea mai inalta din lume, cea mai inalta punte de observatie din lume si a doua cea mai rapida. sistem de lift.
Mai important, insa, este designul cladirii, colturi asimetrice si rotunjite, cu profil conic, conceput pentru a-i permite sa reziste vanturi puternice comune in zona.
Fundatia Louis Vuitton (2014)
Nu este usor sa iesi in evidenta arhitectural la Paris, dar asta a reusit Frank Gehry cu designul Fundatiei Louis Vuitton, finalizat in 2014.
Structura sa de sticla iese intre copaci si gazonul Bois de Boulogne din Paris, in stilul serelor de sticla ale gradinilor clasice franceze si englezesti din secolul al XIX-lea.
Desigur, pozele nu pot fi agatate intr-o structura de sticla, asa ca a trebuit sa fie proiectat un alt muzeu in interiorul muzeului. Aceasta interactiune intre interior si exterior si intre materiale grele si usoare functioneaza perfect in parcul Bois de Boulogne.
Interiorul include colectia de arta impresionanta a LVMH, cu lucrari de la Kusama si Abramovi’c la Matisse si Giacometti, raspandite pe un spatiu de aproape 12.000 m2.